Clasificarea magiei: Teurgie vs. Taumaturgie

Clasificarea magiei: Teurgie vs. Taumaturgie

Am vorbit într-un articol precedent despre împărțirea practicii magice în cea albă și neagră. Aceasta ar fi cea mai bine cunoscută metodă de a categorisi magia, fiindcă este cea mai prezentă în mass-media, în mod deosebit cea neagră, fiind prezentă în tot felul de filme cu tematică ocultă. Din nefericire, regizorii și producătorii fie nu cunosc această practică în adevăratul sens, sau pur și simplu nu le interesează să ofere informații corecte legate de ea, în detrimentul unei povești interesante și a stârnirii senzației de "senzațional". Am văzut destule producții ce prezintă o realitate 100% falsă, dar asta este interesul lor, să producă materiale de divertisment, nu de educație.

În fine, dincolo de această formă de împărțire de "albă, neagră", cum s-ar zice, există și împărțirea în Magie Înaltă și Magie Joasă. Chiar dacă aceasta este ceva mai bine cunoscută, nu cred că este o formă corectă de a categorisi această practică. Motivele sunt mai mult de natură politică și socială. Forma "Înaltă" de magie era practicată tradițional de către preoții și nobilimea civilizațiilor antice care ocupau poziții "înalte" în societate sau aveau conacele și templele așezate pe dealuri, după planurile străvechi de urbanism, planuri ce se întâmplă să se respecte și astăzi, deseori ai o clădire oficială sau un palat fix pe dealul cel mai înalt al unui oraș.

Clasele de "jos" ale societății ocupau inclusiv pozițiile mai la vale, practica lor magico-religioasă era mai mult legată de viața de zi cu zi. Ținea de sănătate, iubire, numărul de animale din curte și viețile lor, etc. Nu putem spune că oamenii de jos, cum s-ar zice, ar fi mai puțin spirituali. Chiar dacă perceptiile noastre ne-ar induce în eroare și ne-ar spune că un mare preot sau rege clar trebuie să fie "mai bun" și mai spiritual, acest lucru nu este neapărat adevărat. Este de ajuns să ne uităm la clasa politică din ziua de azi să realizăm că acești indivizi, de cele mai multe ori, sunt cei mai puțin spirituali, fiind mai degrabă obsedați de acumularea de bani și putere în lumea aceasta, și mult mai puțin de unirea cu Dumnezeu. 

Tocmai din acest motiv, tend să resping această împărțire de "Înaltă și Joasă". Da, este adevărat că nobilimea și țărănimea foloseau tehnici de magie foarte diferite, dar la fel ca în clasificarea din articolul precedent, trebuie să fim atenți la intenția și la rezultatul dorit.

Din acest motiv, mai bine clasificăm magia ca Teurgie și Taumaturgie.

Sunt conștient că acești termeni par foarte similari, dar nu este deloc adevărat. Similaritatea vine din originea grecească a acestora:

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Teurgia (/ˈθiːɜrdʒi/; din Greaca veche θεουργία, teourgia) descrie practicarea ritualurilor, descrise uneori ca fiind de natură magică, efectuate pentru a invoca acțiunea sau a evoca prezența lui Dumnezeu sau a mai multor zei (sau divinități), cu scopul principal de a efectua henosis (uniunea cu divinul) și perfecționarea propriului sine.

Taumaturgia (din greacă θαῦμα thaûma, care înseamnă „minune” sau „miracol” și ἔργον érgon, care înseamnă „muncă” sau „lucrare”, prin franceză thaumaturgie) reprezintă abilitatea sau puterea de a face minuni.

După cum vedeți după definiții, important este obiectivul practicantului.

Teurgia nu este neapărat legată de crearea de fenomene în viața mondenă, ci de invocarea Divinității și unirea practicantului cu aceasta. Este o muncă de lungă durată în care omul încearcă să-și redescopere legătura cu Dumnezeu prin practica magică. Aceasta implică rugăciuni, invocații și meditații ce elevază sau înalță sufletul uman. Un exemplu de teurgiști sunt călugării și maicile din mănăstirile ortodoxe ce își dedică viața exclusiv lui Dumnezeu și realizării de theosis, sau "îndumnezeire". Bineînțeles, sunt multe tradiții diferite, iar aceasta ar fi cea mai cunoscută din spațiul religios și cultural din România. Orice ritual pe care îl faci pentru iluminarea minții și a sufletului în acest obiectiv este unul de teurgie.

Taumaturgia, după cum vedeți în definiție, înseamnă producerea de miracole sau, mai exact, schimbări în lumea materială. Aici intră majoritatea tehnicilor și ritualurilor de magie cu care lumea este obișnuită. Magia pentru bani este taumaturgie, pentru iubire este taumaturgie, pentru sănătate este taumaturgie, etc.

Acum, poate vă întrebați: "Care este mai bună? Ce ar trebui să practic mai mult?"

Răspunsul depinde cel mai mult de intențiile pe care le aveți. Este bine ca toți să străduim spre Divin și să îndeplinim marea operă, totuși este mai dificil să o faci când nu ai un acoperiș deasupra capului și nimic de mâncare. În felul acesta, taumaturgia este cea care susține practicantul să practice teurgia. Bineînțeles, fiecare dintre noi poate merge și pe calea spirituală monahală, dar aceasta nu este obligatorie. Putem face bine și în lumea laică, și un magician este cel sau cea care urmărește calea de mijloc, trăiește în ambele lumi, cea laică și spirituală, se folosește de cunoștințele sale pentru a susține comunitatea sa și îmbunătăți viețile semenilor fiind prezent printre ei.

Mai poți avea o practică care este exclusiv axată pe Teurgie și inclusiv fără vreo practică Taumaturgică, efectele se vor vedea în viața de zi cu zi. Acestea vor avea loc mai întâi în practicant, ulterior aceste schimbări vor prinde viață și în afară acestuia.

Multe binecuvântări.