Polaritatea și Pilonul Central

 Polaritatea și Pilonul Central

Exercițiul Pilonului Central și cronica de carte pentru Pilonul Central sunt printre primele articole de pe acest blog. Acum revin la acesta fiindcă rămâne să discutăm și polaritatea implicată.  

Cum am expus și în descrierea acestui exercițiu, la final, după ce am vibrat cele 5 nume sacre începând de la sefira Kether, continuând cu Da’ath, Tiphareth, Yesod până în Malkuth, mai rămâne să vizualizăm cum lumina divină circulă prin Arborele Vieții proiectat în corp.  

Mai exact, vizualizăm cum, din sefira Kether, care ar trebui să fie poziționată deasupra capului, coboară un fascicul de lumină pe partea stângă a corpului, prin umărul stâng jos până în piciorul stâng și în talpă, ca ulterior aceasta să completeze traseul întorcându-se înapoi în Kether, prin partea dreaptă a corpului, începând cu talpa piciorului drept, șoldul, umărul drept, până înapoi în sursa din care aceasta răsare.  

Efectiv, exercițiul Pilonului Central implică această circulație a unui curent aparent electric. Lumina ce vine din sursă își îndeplinește circuitul pentru a se întoarce la sursă.  

Cealaltă parte a circulației acestei lumini implică spatele corpului, lumina coborând, urmând să urce prin pilonul central, prin fața corpului.  

Întrebarea următoare este, atunci, legată de motivul pentru care începem și terminăm așa.  

În Arborele Vieții sunt ascunse mai multe taine, iar Pilonul Central ne relevă și această taină a polarității și a energiei specifice sefirelor în funcție de poziția lor pe cele trei piloane: cel al Jachin, Boaz și cel central.  

Efectiv, partea stângă a corpului corespunde cu Jachin, Pilonul alb al Milei, asociat cu polaritatea pozitivă, iar partea dreaptă este asociată cu Boaz, Pilonul negru al Severității, asociat cu polaritatea negativă.  

Energia sau lumina circulă dinspre pozitiv spre negativ, ca ulterior să se întoarcă la sursă. Aici vedem și mai clar natura celor două piloane, fiindcă mereu asociem, și astrologic, cel al Milei cu planetele benefice, Jupiter și Venus, în timp ce cel al Severității cu cele două planete malefice, Saturn și Marte.  

Știm deja că, în experiența aceasta a vieții, calitățile venusiene și jupiteriene sunt simțite de către noi ca fiind pozitive: dragostea și abundența ne fac „bine”. În schimb, experiențele legate de Marte și Saturn sunt resimțite de către noi ca fiind negative; acestea ne fac „rău”, fiindcă reprezintă distrugerea și moartea.  

Aici vin cu o expunere foarte sumară, fiindcă natura sefirelor și a chakrelor mundane, adică planetele, este mult mai complexă.  

Dar unul dintre efectele interesante ale acestui exercițiu este, de fapt, echilibrarea polarității energetice din noi. Fiecare persoană are o abundență de o anume energie și o lipsă de alta. De exemplu, o persoană care are o abundență energetică legată de Chesed, sefira Milei, asociată cu Jupiter, poate fi excesiv de blândă și permisivă sau chiar indulgentă.  

Această indulgență poate duce inclusiv la trăsături fizice, cum ar fi tendința de îngrășare. Prin practica exercițiului Pilonului Central, mai multe luni la rând, aceasta ar observa cum devine mai disciplinată. Începe să nu mai fie atât de „bună” cu lumea, cum s-ar zice, și să impună și limite, atât în viața sa personală, obiceiuri, cât și în felul în care se comportă în societate.  

Puteți medita și voi la alte exemple.  

Pentru mai multe informații utile despre Pilonul Central, Arborele Vieții și Qabalah, vă recomand să lecturati următoarele cărți:  

- **Pilonul Central** – Israel Regardie  

- **Grădina cu Rodii** – Israel Regardie  

- **Mystical Qabalah** – Dion Fortune  

Acestea sunt lecturi introductive și esențiale pentru înțelegerea mai profundă a acestui exercițiu.  

Multe binecuvântări!  

**Frater Iustin**

De pe raft: *Cosmos & Psyche* - Richard Tarnas

 De pe raft: *Cosmos & Psyche* - Richard Tarnas

Una dintre cele mai impresionante lucrări despre Astrologie, Psihologie și Istorie, *Cosmos & Psyche* de Richard Tarnas impresionează prin profunzimea analizelor ciclurilor sinodice dintre planetele exterioare din astrologie și cum acestea corespund cu cicluri de evenimente și perioade de schimbări profunde în istoria omenirii.

Am cumpărat *Cosmos & Psyche* din impuls, odată ce am vizionat un clip de pe canalul de YouTube "World Astrology Report". În unul dintre aceste clipuri, prezentatorul vorbește despre ciclurile sinodice dintre planetele exterioare, în cazul său cel dintre Saturn și Neptun, corespunzător cu schimbările teritoriale și granițele Rusiei.

Clipul era inițial legat de schimbările geopolitice la care ne putem aștepta pe viitor, dar la începutul acestuia este menționată această carte impresionantă a lui Richard Tarnas. Fără să știu nimic despre autor, am zis să o comand imediat și să descopăr secretele pe care acesta le relevă în urma a decenii de observații, începând încă din anii '70, când era un sceptic în privința astrologiei, până în 2006 când a scris *Cosmos & Psyche*.

Vorbim aici, în mare parte, de astrologie și istorie culturală. Această carte nu este pentru pasionatul de astrologie ce e interesat doar de compatibilități romantice sau, mai pe scurt, „ce le prevăd astrele”, ci pentru studentul istoriei ce vrea să înțeleagă forțele nevăzute care direcționează mințile și realizările omului de-a lungul secolelor și chiar mileniilor.

Începutul este un comentariu lung legat de perspectiva noastră asupra macrocosmosului, de pe vremea antichității până la revoluția lui Copernicus și validarea modelului heliocentric în detrimentul celui geocentric, dar și experiența sinelui și a cosmosului ca fiind ceva integrat, apoi separat, odată cu descoperirea metodei științifice în perioada Iluminismului și reconcilierea acesteia mai recent.

Într-un fel, Richard Tarnas ne duce prin această călătorie lăuntrică a umanității, dar și personală, în care el, fiind un produs al gândirii seculare și raționaliste, ajunge să reconcilieze știința cu spiritualitatea prin studiul său al astrologiei.

E nostim că tocmai metoda științifică și observațiile sale astrologice inițiale, mânate de acest scepticism, l-au impulsionat să cerceteze și să observe cum astrologia chiar este reală, chiar dacă nu pare să existe vreun motiv logic în spatele acestor corelații. Aici, Tarnas menționează fenomenul de sincronicitate patentat de Carl Jung și oferă și referințe bibliografice bogate pe care cititorul le poate explora mai târziu.

Dar „miezul”, cum s-ar zice pentru *Cosmos & Psyche*, constă în aceste cicluri sinodice în mare parte cu planetele trans-saturniene: Uranus, Neptun și Pluto. Chiar dacă acesta știe că Pluto a fost retrogradat ca fiind o planetă pitică și nu una adevărată, simbolismul acesteia din perspectivă astrologică se vede.

Tarnas începe mai întâi cu documentarea descoperirilor acestor corpuri cerești și simbolismul asociat. De la început se observă că descoperirea lor a fost deja corelată cu evenimente istorice și sociale ce au transformat profund civilizația umană.

Ciclurile sinodice explorate sunt cele dintre Saturn-Uranus, Uranus-Pluto, Pluto-Saturn, Neptun-Saturn și Neptun-Uranus, printre altele.

Vorbim de aproape 500 de pagini în care se analizează circumstanțele astrologice în care au avut loc mari schimbări în conștiința umană, precum revoluții influente ca cea franceză, rusească, americană; inovații tehnologice precum descoperirea atomilor, a electricității, internetul; dar și nașterea epocii noastre axiale în anii 600 și 550 înainte de Hristos, cu o aliniere și o triplă conjuncție între Uranus, Neptun și Pluto. Aceasta corespunde cu nașterea conștiinței contemporane odată cu primul filozof grec, Thales, ale cărui scrieri au inspirat generații următoare de gânditori și oameni de știință sau mistici ce au pus bazele științei, filozofiei și a marilor religii de pe planeta noastră.

Aspectele explorate sunt mereu cele dure: opoziția, cuadratura și conjuncția. Tarnas ar fi dedicat și mai mult timp celor mai blânde, precum Sextilul sau Trigonul, dar nu a făcut acest lucru fiindcă cele dure au avut impactul cel mai puternic asupra noastră, dar bănuiesc și din cauza faptului că ar fi durat extrem de mult timp să termine această carte. Din ce am înțeles, i-a luat aproape 2 ani, iar referințele bibliografice, istorice, filozofice, religioase și politice deja se vede că au necesitat cercetări imense din partea sa.

Concluzia acestei cărți este că, în ciuda perspectivei materialiste sau empiriciste cu care mulți au fost învățați în școli și alte cercuri academice sau de către cultura contemporană, Universul este viu, plin de forțe și inteligențe ce au un efect asupra experienței noastre de zi cu zi, cât și pe întinderi largi de timp.

Astfel, Richard Tarnas ne ajută să reconciliem cele două extreme ale realității, după cum o percepem. Ce poate fi mai extern decât Cosmosul? Ce poate fi mai intern și intim decât Psyche-ul? Această carte ne ajută să le aducem împreună și să înțelegem că toți facem parte din această dramă cosmică cât și mundană pe care o numim viață și existență.

Multe binecuvântări,  

Frater Iustin.

Rațiunea și timpul sunt moartea iubirii.

 Rațiunea și timpul sunt moartea iubirii.

Știu că iubirea și găsirea partenerului perfect sunt o obsesie pentru mulți care apelează la magie. De fapt, pe lângă putere, bani și sănătate, aș spune că este motivul cel mai întâlnit pentru care cineva vrea să își „schimbe stelele” și să atragă pe cine își dorește.

Am mai contemplat acest fapt de multe ori: acela că vrem ceva și pe cineva, și când obținem ce ne dorim, imediat realizăm că din acel moment vrem altceva.

Cum spunea și faimosul scriitor Oscar Wilde: „Există două tragedii în viață. Prima este când nu obținem ce ne dorim. A doua este când obținem ce ne dorim”.

Și îl citez pe faimosul autor al cărții *Portretul lui Dorian Gray* și din cauza faptului că acesta cumva a trăit viața personajului principal din această operă literară. Wilde, la fel cum spune numele său („Wild” – sălbatic), a dus o viață zbuciumată în care a trecut printr-o perioadă în care și-a explorat plăcerile senzuale de multe ori. În plus, acesta ar fi fost bisexual într-o perioadă a istoriei în Anglia când astfel de „devianțe sexuale” erau puternic demonizate, iar escapadele sale, din nefericire pentru el, au dus la arestarea și încarcerarea sa, lăsându-l pe viață rănit în urma anilor de muncă silnică și închisoare la care a fost supus.

În fine, nu vreau acum să transform acest articol într-unul despre literatură victoriană. Cel mai bine, citiți cărțile lui și vă convingeți singuri.

Dacă tot scriu acest articol într-o zi de vineri, am zis să discutăm și despre natura iubirii și, mai exact, ce ucide iubirea. Vom intra și în puțină analiză a cărții de tarot 3 de spade, fiindcă simpla prezență a acesteia într-o etalare poate avea un impact emoțional profund asupra persoanei ce pune întrebările.

În Tarotul Waite-Smith, vedem o inimă roșie străpunsă de trei spade pe un fundal gri și furtunos. Este printre cele mai simple pictograme ale acestei suite, dar cu un impact puternic doar când ne uităm la această carte.

Vedem aici cum o inimă este sfâșiată, nu doar de o singură sabie, ci de trei, ca și cum este măcelărită și pe cale de a fi făcută în bucăți și distrusă permanent. Mesajul pare a fi destul de clar și ușor de înțeles: dacă îți pică această etalare, vei înțelege că inima ta va fi frântă, vei suferi multă durere emoțională și va fi ca și cum iubirea ta va muri. Simbolic, cam asta reprezintă, și ne vom folosi de corelațiile astrologice și cabalistice pentru a explica cum rațiunea și timpul duc la moartea iubirii, exact cum am spus în titlu.

Începem cu corelația astrologică, și știm că 3 de spade corelează cu poziționarea lui Saturn, exaltat în semnul Balanței. Acesta este un plasament puternic pentru Marele Malefic, fiindcă aici Saturn excelează, în curtea legii a semnului Balanței.

Balanța este clar semnul judecății și dreptății, dar și semnul matrimoniei și căsătoriei. Iar simbolismul acestui plasament este defavorabil iubirii și romantismului.

În primul rând, Saturn reprezintă timpul, trecerea acestuia, care erodează și eventual ucide orice cu care intră în contact. Saturn mai indică și finalitatea, sfârșiturile de toate felurile. Influența acestuia ne conferă limitarea noastră, atât în timp, cât și în spațiu. Iar asta cuprinde inclusiv iubirea. Iubirea o putem asemăna cu o floare: aceasta răsare dintr-o sămânță, crește, înflorește în toată splendoarea sa, doar că eventual să se ofilească și să moară.

Deci, plasându-l pe Saturn aici, simțim experiența sfârșitului acesteia. În plus, acesta fiind exaltat în Balanță, vedem legarea iubirii prin matrimonie sau căsătorie. Multe cupluri realizează că, după ce se căsătoresc, povestea lor de dragoste devine ceva mai serios. Trebuie să devină raționali, să plănuiască pentru viitor, să realizeze că joaca, distracția și exuberanța s-au terminat și că au planuri serioase de dus la capăt. Apar responsabilitățile: banii, casa, gestionarea resurselor, împărțirea sarcinilor și, mai ales, copiii.

E ca și cum vacanța frumoasă în care ți-ai întâlnit iubita a luat sfârșit și te trezești că trebuie acum să plănuiești pentru lunile lungi și friguroase de iarnă, să sacrifici plăcerea pentru stabilitatea pe viitor.

Mai mult, dacă privim și reprezentări artistice cu zeul Cronos sau Saturn, avem și această reprezentare în care Saturn îi taie aripile lui Cupidon sau, în varianta grecească a acestei zeități, a lui Eros.

Ne putem aștepta ca inclusiv pasiunea și erotismul să moară cu trecerea timpului. Dar mai mult decât acest lucru. 3 de Spade cu Saturn în Balanță mai indică și moartea fizică a persoanei iubite. În caz de vorbim de o relație ce e binecuvântată să dureze până la adânci bătrâneți, unul dintre soți va trebui să spună adio pentru totdeauna celuilalt, fiind răpit de îmbrățișarea timpului și finalitatea morții.

Dar, după cum știm, această moarte poate veni și subit și neașteptat, indicând mai mult durerea sfâșietoare simbolizată de această carte.

Cabalistic, știm că suita de spade corespunde cu a treia lume, anume Yetzirah, și numărul 3 cu sefira Binah. Iar Binah este o sefira receptivă și feminină care conferă spațiul în care energia din sefira de înainte, Chokmah, își direcționează forța. Dar Binah, chiar dacă este o sefira tipic asociată cu feminitatea și cu acest principiu, nu reprezintă feminitatea blândă și exuberantă, ci pe aceea nemiloasă, care devorează și acaparează tot. O imagine înspăimântătoare a mamei cosmice, ce absoarbe tot în întunericul nesfârșit al acesteia.

Revenind la simbolismul elemental al acestei cărți, știm că spadele sunt asociate cu gândurile, iar gândurile și rațiunea nu se potrivesc bine cu fluxul emoțional al iubirii.

Ca încheiere, vă spun că toți dintre noi vom trece eventual prin aceste experiențe cumva. Poate nu prin toate, dar vom avea momente în care simțim că inima ne este sfâșiată.

Dacă meditați la natura iubirii și la finalitatea acesteia, vă recomand să o faceți privind și cartea 3 de spade. Este o carte grea și dureroasă, dar înțelegând mai devreme natura iubirii și cum se termină, vă pregătiți și pentru greutăți și tribulații mai mari ce vor veni.

Multe binecuvântări tuturor.

Frater Iustin

Nu există progres fără practică.

Se întâmplă des, atât în cercurile sociale legate de ocultism în România, dar și pe alte meleaguri non-mioritice, să dau de tot felul de personaje pestrițe care pretind lucruri fantastice.

O dată mi-am exprimat stupefacția legată de cum unii adepți ai unei forme de vindecare energetică din Orientul Îndepărtat tind să își adauge o multitudine de competențe ce nu pot fi verificate și ajung singuri, fără niciun fel de experiență, să pretindă că sunt inițiați de cine știe ce zeități egiptene, extratereștri sau alte ființe mistice în sisteme de care numai ei știu.

Recunosc că, totuși, pe internet nu prea poți verifica mai nimic și ai de ales între două atitudini când vine vorba de acești oameni ce pretind cunoștințe sau superputeri oculte. Prima este să fii sceptic până la proba contrarie, iar a doua e să îi crezi pe cuvânt, fiindcă de ce naiba ar minți? Nu?

Mai recent, având conversații cu câteva persoane din acest domeniu pe care le respect, am ajuns la subiectul acestor indivizi care își asumă identitatea de mari inițiați, maeștri, magicieni și vrăjitoare, dar nu au nicio formă de practică consistentă. Aici mă refer la niciun fel de rutină de meditație, rugăciune, ritual.

Noi știm că procesul acesta de a evolua, de a face progrese, nu este neapărat unul ușor sau plăcut. Ba, uneori, dai de piedici și bariere pe care trebuie să le depășești prin perseverență și practică constantă.

La început, trebuie să fim umili și să recunoaștem că nu știm mai nimic despre ce vrem să învățăm, să nu ne întristeze ignoranța de care dăm dovadă și că asta ar trebui să ne încânte. Fiindcă doar constatând ignoranța putem să ne bucurăm de minunea realizărilor pe care le vom avea în timp.

Dar aceste realizări vin, cum am spus și mai devreme, în timp și sunt rezultatul practicii, nu al fanteziei. Poți să spui că ești deja un magician șmecher sau vrăjitoare, maestru, etc. Poți să postezi zeci de fotografii și clipuri pe TikTok și Instagram cu tine în hainele tale de Halloween și multă lume te poate crede. Dar fără practică, nu există progres, iar genul acesta de comportament duce la o identitate falsă.

Mulți cred că este necesar mai întâi să îți schimbi gândirea și credințele ca să poți face schimbări de comportament și în viața personală. Dar procesul este invers; dacă vrei să devii mai bun și mai priceput, mai întâi schimbi comportamentul, rutina, adăugând practică zilnică, ca ulterior să îți afecteze și credințele și ideile pe care le deții.

Vedem asta inclusiv cu o practică atât de simplă precum Crucea Cabalistică. Când afirmi puterea Divinității peste tot ceea ce este, în paralel afirmi și prezența Divinității în tine și te ridici dintr-o stare pură de doar materialism.

Dar fără practică, nu vei ajunge la această realizare; tu poți să zici în stânga și în dreapta că Dumnezeu te-a creat după chipul și asemănarea Sa, dar atâta timp cât vorbele și gândurile nu sunt susținute și de practică, această transformare nu va avea loc sau, dacă va avea, va dura mult mai mult decât vrei.

Multe binecuvântări,  

Frater Iustin