Geomanție II - 4 elemente și 16 figuri

 Trecem mai departe și vorbim despre cele 4 elemente sau 4 rânduri ce compun o figură geomantică.

În articolul precedent am abordat tema lumii în care noi ne aflăm, faptul că aceasta este vie și este populată atât cu forme de viață, cât și plină de spirite și duhuri. Am mai înțeles că Anima Mundi sau Sufletul Lumii este conectat la toate ființele din univers. Chiar dincolo de vietățile și făpturile ce posedă viață în sensul biologic, Anima Mundi permează și întrepătrunde totul, apele, râurile, aerul, pietrele, focul, tot.

Un geomant citește, face preziceri sau obține viziuni din această conexiune cu lumea naturală, prin legătura formată cu sufletul lumii. Citirea aceasta ar fi dificilă dacă ne-am baza doar pe simțurile noastre extrasenzoriale și chiar dacă o astfel de viziune este posibilă, nu toți avem aceste abilități psihice atât de dezvoltate.

Din fericire, aici intervine tehnica și metoda despre care vorbim între aceste rânduri. Drept de înțeles este că Pământul sau lumea materială în care noi existăm este formată din cele 4 elemente clasice. Foc, Aer, Apă și Pământ. Unii dintre s-ar gândi că doar Pământul contează aici din moment ce vorbim despre Geomanție, citire prin pământ, dar acest lucru nu este de fapt corect.

„Pământul” sau universul material are în componența sa toate cele 4 elemente. Aici regăsim atât Focul, Aerul și Apa. În Qaballa hermetică Pământul este considerat ultimul dintre cele 4 elemente ce au apărut prin procesul de emanație.

Elementele pure sunt Focul și Apa. Focul reprezintă partea dinamică, activă sau așa-zis masculină a universului, iar Apa reprezintă partea pasivă, receptivă și feminină a universului.

Acestea două sunt combinate împreună pentru a obține un element nou, copilul acestora este aerul ce e format din uniunea dintre cele două.

Ce obținem când clocotim apa? Aburul, elementul aerului. Bineînțeles, această explicație poate fi puțin reducționistă în contextul tehnologic din ziua de azi. Dar ce contează e să înțelegeți că aici nu avem de-a face neapărat cu elementele fizice în sine. Știm deja că aerul, pământul și apa sunt alcătuite dintr-o sumedenie de elemente chimice.

Strămoșii noștri și misticii ce au pus la baza acestor sisteme însă nu erau interesați așa de mult de componenta chimică, ci de simbolismul stărilor de agregare și ce reprezentau atât la nivel fizic, cât și metafizic.

Cele 4 elemente pot fi toate clasificate în felul următor:

Foc - Activ, Fierbinte, Uscat, Masculin.
Aer - Activ, Fierbinte, Umed, Masculin.
Apă - Pasiv, Rece, Umed, Feminin.
Pământ - Pasiv, Static, Feminin.

Am listat elementele în ordinea aceasta, fiindcă în ordinea aceasta vom enumera elementele ce vor forma cele 16 figuri geomantice.

Chiar dacă în alte sisteme Aerul și Apa ar fi schimbate, fiindcă, după cum am menționat mai devreme, Apa este considerată ca elementul pur dacă le privim din perspectiva Qabalistică. În orice caz, geomânții străvechi însă nu erau neapărat familiarizați cu astfel de teorii și această listare are mai mult de-a face cu observațiile lor directe. Intrăm în mințile lor și ne dăm seama că ordinea acestor elemente ține de înălțime.

Focul este cel mai sus fiindcă de deasupra vine căldura și focul Soarelui ce încălzește toate celelalte elemente.

Aerul este următorul element pentru atmosfera, vânturile și norii ce înconjoară planeta.

Apa este al treilea pentru râurile, fluviile, lacurile, mările și oceanele ce le găsim pe suprafața solidă a Terrei.

Iar Pământul este ultimul element, cel mai jos, deasupra căruia se află celelalte 3 elemente.

Acum, de înțelegem elementele, pentru a obține cele 16 figuri geomantice trebuie să folosim metodele de extragere pentru a obține răspunsuri binare pentru fiecare dintre ele. Acelea sunt dacă elementul este activ sau pasiv. Aici zic despre stadiul în care acesta se află în acel moment, legat de extragerea și interogarea pe care o face geomantul.

Pentru a obține răspunsul, aruncăm zaruri, sau scoatem pietricele dintr-un săculeț sau chiar facem un număr întâmplător de puncte cu stiloul pe hârtie. Indiferent de metodă, vom obține un număr. Iar numerele naturale pot fi impare sau pare.

De exemplu, dacă obținem 3, știm că acela este un număr impar, activ, dinamic, masculin, dacă obținem 4, știm că acel număr este par, pasiv, receptiv și feminin. Deci, în aceste instanțe putem avea și această combinație de un element ce în natură este activ precum Focul, dar pasiv în extragerea curentă.

Să zicem atunci că avem extragerea următoare.

Foc - 7 - impar - activ
Aer - 2 - par - pasiv
Apă - 10 - par - pasiv
Pământ - 4 - par - pasiv

Rezultatul este figura ce o numim Laetitia pe care o puteți vedea în imaginea de mai jos. După cum vedeți, elementul activ este reprezentat printr-un singur punct, în timp ce elementele pasive sunt reprezentate prin 2 puncte. Hai să mai vedem încă un exemplu.

Foc - 3 - impar - activ
Aer - 5 - impar - activ
Apă - 12 - par - pasiv
Pământ - 9 - impar - activ

Figura pe care o obținem în cazul acesta este Puer, și o puteți vedea mai jos.

Matematic există o combinație totală de 2⁴, adică 16. Sunt 4 elemente, iar fiecare dintre ele poate apărea în două stări, activă sau pasivă. Prin urmare, avem 2⁴, adică 16 combinații posibile. Acestea sunt cele 16 figuri geomantice pe care geomantul le va folosi pentru citiri.

Fiecare dintre cele 4 rânduri ale unei figuri este asociat cu unul dintre cele 4 elemente: Foc, Aer, Apă și Pământ. Fiecare dintre aceste elemente poate apărea însă în starea activă sau pasivă în cadrul extragerii. Astfel, natura elementului și starea în care acesta apare în figura geomantică sunt două lucruri distincte.

Geomantul trebuie să studieze aceste figuri, să le înțeleagă corelațiile mundane cât și mistice, să le memoreze simbolismul astfel încât să poată efectua citiri oricând, indiferent dacă se află în templu și apelează la kitul său geomantic, sau pe drum și nu are la îndemână decât hârtie și creion.

Cam atât în acest articol despre cele 4 elemente și obținerea celor 16 figuri geomantice.

Mai departe voi explica ce semnifică fiecare figură în parte, una câte una, în câte un articol dedicat.

Multe Binecuvântări.

Frater Iustin

Geomanție I – Lumea este vie

Înainte să continui cu alte articole despre această fascinantă metodă de divinație, câteva lucruri trebuie bine stabilite și înțelese. Acestea sunt detalii pe care omul modern le-a uitat în consecința vieților noastre ca parte dintr-o societate seculară, în care religia, dar și spiritualitatea autentică, au fost cam împinse la marginea societății.

Aici vin cu argumentul împotriva superstiției, totuși. În niciun caz nu sunt de părere că ar trebui să negăm beneficiile ce ne-au adus metoda științifică. De-a lungul ultimelor 2 secole, umanitatea a reușit să depășească obstacole imense precum bolile, foamea, reușim să traversăm continente și oceane folosind transportul aerian, am reușit să divizăm atomii încât să obținem energie din abundență. Dar toate aceste cunoștințe pe care le-am dobândit datorită metodei științifice au venit la pachet și cu un scepticism poate chiar morbid, în mod deosebit în Occident.

Ce-i drept, e clar că nu toată planeta este seculară și încă mai există destule societăți ce au o viață spirituală integrată, una ce nu presupune doar retreat-uri de mii de euro și nici viața monastică într-o mănăstire izolată din Carpați.

Aceste popoare, triburi, încă mai rețin o mare parte din uimirea și fascinația vie față de univers, cosmos, planeta noastră și o preaslăvesc ca fiind puternică, importantă și plină de viață.

O concepție străveche, dar pe care eu o consider la fel de valabilă și astăzi datorită practicii mele spirituale, este că universul este viu. Mă refer aici nu doar la formele de viață biologice, cele pe care le putem observa, fotografia sau filma etc.

În vremuri străvechi, în perioada Renascentistă, Medievală și Antică, strămoșii noștri luau acest adevăr ca atare. Nu exista dubiu că lumea era plină de spirit și de spirite, de duhuri și energii pe care nu le putem înțelege neapărat rațional și nu le putem percepe cu cele 5 simțuri sau cu instrumente de observație.

În cazul magiei naturale renascentiste și al astrologiei, înțelepții vorbeau de razele stelare sau ale astrelor ce erau transmise către Pământ. Acestea influențau și determinau evenimente de toate felurile. Cele mai evidente, în mod clar, erau cele ale Soarelui și Lunii. Și aici e mai mult decât evident că ne trezim și suntem activi în timp ce Soarele e sus pe cer și dormim când apune și își desfășoară acea călătorie nocturnă pe cealaltă parte a lumii sau în lumea tenebrelor, precum ar spune multe legende mitologice.

Luna, la fel, determină această influență prin razele sale, gradul de luminozitate, dacă e în creștere sau în scădere și culoarea sa.

Dar, la fel cum cele 2 astre luminătoare au putere, la fel și celelalte planete din cosmologia străveche, înainte de Johannes Copernicus. Saturn, Jupiter, Marte, Venus și Mercur, toate posedă putere și spirite, cât și energii ce se resimt și aici, pe Pământ.

Pământul este în centrul acestui Univers. De fapt, pot să fiu destul de îndrăzneț să îl susțin pe Claudius Ptolemeu și să zic că, de fapt, Pământul este centrul universului, chiar dacă, din punct de vedere astronomic, știm că acesta, de fapt, se învârte în jurul Soarelui în sistemul solar.

Acest lucru este totuși irelevant. Toată experiența noastră ca ființe umane în aceste trupuri o trăim din această perspectivă, de aici, de pe Pământ, privind în cosmosul îndepărtat.

Mai mult decât atât, Pământul, pe lângă faptul că este în centrul Universului și este recipientul acestor raze stelare sau al emanațiilor descendente, dacă am adera la o perspectivă qabalistică hermetică, acesta este și însuflețit.

Anima Mundi, sufletul lumii, este cel cu care interacționăm când începem o operațiune a divinației. Acest spirit este vast și cu margini imposibil de cuprins cu mintea umană. Fiindcă el pătrunde nu doar lumea materială, cât și cea nematerială.

În egală măsură putem face o interogare despre un rezultat concret, „Oare va trece de examenul de șofer?”, cât și una ce ține în mod evident de gândurile și emoțiile unei persoane față de noi.

Pot ușor și să pun întrebarea: de ce sentimente are cineva față de mine? Și, prin metoda divinației geomantice, voi afla acest răspuns. Metoda poate varia, poate fi tarot, poate fi geomanție, astrologie sau altceva. Unii sunt inclusiv obișnuiți să citească în flacăra unui foc de tabără. Cu suficientă pregătire și exercițiu, și așa poți primi răspunsuri.

Lumea fiind vie, aceasta este și deseori personificată în forma de divinități în mai multe culturi ale neamurilor de pe fața globului.

Ideea cu care sper să rămâneți este că orice operațiune de divinație, în adevăratul sens, nu este doar o formă de a ghici. Fiindcă lumea este vie și populată de duhuri și însuflețită de Spiritul Lumii, divinația devine în așa fel o formă de comunicare. Noi formulăm întrebarea, o adresăm aspectului potrivit acestei Anima și, la rândul său, aceasta ne răspunde.

Răspunsurile vin prin metoda aleasă. În cazul Geomanției, aceasta este efectiv mai „împământenită”, fiindcă partea solidă este folosită. Există și motive practice în acest sens: este mult mai eficient să dezvolți o metodă practică de divinație folosind pământul sau aspectul solid al lumii decât în nori (aer), în apă sau în flăcări (piromanție). Pământul sau obiectele solide sunt mai ușor de manipulat, fie că am folosi nisip, un băț, zaruri sau doar un creion și hârtie.

Multe binecuvântări.

Frater Iustin

Divinație cu Geomanție sau Tarot?

Ținând cont că am făcut mai multe sesiuni de divinație și citire și am pus pe masă inclusiv opțiunea citirilor geomantice față de cartomanție, zic că e cazul să scriu câteva cuvinte despre aceste două metode interesante de citire și prezicere.

În primul rând, ceea ce trebuie ținut minte este că ambele sunt forme de divinație. Pot adăuga aici și astrologia, oneiromanția (interpretarea viselor), runomanția (citirea folosind runele Futhark) și multe alte forme de divinație.

Toate acestea sunt tehnici prin care strămoșii noștri, dar și noi, în zilele noastre, discernem voința divină (divinație) și putem face predicții de tot felul.

Dar divinația nu este doar o metodă prin care putem prezice viitorul, chiar dacă și acest lucru face parte din multitudinea sa de întrebuințări. Divinația ne poate spune la fel de multe lucruri despre trecut, prezent, întâmplări posibile și chiar despre gândurile sau intențiile unei persoane.

Aplicabilitatea ei este vastă, iar orice magician sau mistic poate beneficia enorm de pe urma înțelegerii, studierii și aplicării acesteia în practica sa de zi cu zi sau atunci când vine vorba de ocazii speciale, precum ritualurile.

Lăsând aceste detalii în urmă, să trecem la Tarot (Cartomanție) și Geomanție (citirea cu ajutorul pământului). Am mai scris câteva articole în trecut despre tarot, dar și despre geomanție. Am intrat puțin în detaliile acestor tehnici fascinante de divinație, însă nu am apucat să discut și despre ceea ce le diferențiază.

Mai întâi, constatăm ceea ce este evident. Cartomanția se folosește de seturi de cărți de tarot, dar nu este obligatoriu să folosim astfel de seturi. Putem atribui însemnătate și rost inclusiv cărților de joc. Surpriză: de fapt, aceste cărți de joc pe care lumea le folosește pentru poker, blackjack și alte jocuri de noroc au origini comune cu seturile de cărți de tarot, care au ajuns să aibă întrebuințări mai degrabă mistice.

Ironia este că ambele au fost create inițial în epoca Renașterii, în Italia, pentru jocuri și divertisment. Doar mai târziu, mistici și practicanți ai artelor oculte au realizat că acestea pot fi folosite și pentru interpretări de tipul celor despre care am vorbit mai sus.

Geomanția este însă o artă mult mai veche. Aceasta este citirea folosind pământul, nisipul, pietrele sau orice altă metodă prin care putem obține cele 16 figuri geomantice, despre care voi mai scrie cu altă ocazie.

Spre deosebire de tarot, unde avem în total 78 de imagini și simboluri pentru cele 78 de cărți, figurile geomantice sunt în număr considerabil mai mic. Există, într-adevăr, mai puțină aparentă nuanță în interpretări, fiindcă acestea nu sunt pictograme, ci figuri formate din câte 4 segmente, fiecare având valoarea 1 sau 2 — un număr impar sau par.

De exemplu, dacă ne uităm la figura de mai jos, Puella, însemnând „fată”, vedem că este formată din următoarea secvență: impar, par, impar, impar.

Clar, avem mult mai puțină informație vizuală față de o carte de tarot, să zicem Împărăteasa, unde forma, culoarea și restul detaliilor sunt evidențiate pe hârtie sau carton.

Totuși, simplitatea aparentă a figurilor geomantice le poate da și mai multă putere. Această artă este extrem de precisă atunci când trebuie să obținem răspunsuri simple, de tipul „da” sau „nu”.

De exemplu, dacă vrem să știm dacă prietenul nostru va trece examenul de șofer sau nu. Dacă avem o figură pozitivă, cum ar fi Fortuna Major sau Albus, atunci da, suntem destul de siguri că îl va lua cu brio.

Însă dacă apare o figură negativă, precum Carcer sau Rubeus, nu ar trebui să ne mirăm dacă acesta va veni către noi dezamăgit, zicând să ieșim la o bere ca să își aline dezamăgirea.

În timp, am realizat că această artă este mult subapreciată față de tarot. Este o formă de divinație extrem de eficientă, cu bogate corelații astrologice, la fel ca Tarotul, dar bănuiesc că lipsa imaginilor colorate a făcut-o să scadă în popularitate.

În România nu am găsit până acum o carte sau articole despre geomanție din care să pot studia și învăța. Toate informațiile și cunoștințele acumulate în cazul meu au venit din surse străine plaiurilor mioritice.

Sunt totuși hotărât să schimb asta și să ajut la popularizarea acestei arte.

Pe viitor, următoarele articole vor fi în mare parte despre geomanție.

Voi trece prin toate cele 16 figuri, metodele prin care le putem obține, interpretarea lor, precum și documentarea unor sesiuni personale.

Multe binecuvântări.

Frater Iustin

Confidențialitate

În ultimul timp nu prea am postat pe blog fiindcă mi se părea că e mai ușor să ajung la mai multă lume postând direct pe Facebook sau chiar pe Instagram.

Oricum, recunosc că nu sunt genul de om care să se spargă în figuri cu promovarea fiindcă mai degrabă prefer să ajut câteva persoane și să le ofer atenția mea, să fac o muncă de calitate decât să răspund la zeci, poate sute de persoane care se pierd într-o masă de oameni pe care nu o pot cunoaște din cauza limitărilor atenției ce o pot oferi.

În orice caz, activitatea continuă, cât și serviciile mele, fie că acestea sunt divinație folosind tarot, astrologie sau geomantie sau ritualuri la cerere.

Ca de obicei, aceste citiri și aceste ritualuri necesită onestitate din partea clientului sau a persoanei ce apelează la serviciile mele.

Sinceritatea e necesară fiindcă dacă sunt lucruri esențiale legate de un ritual ce nu îmi sunt dezvăluite, eu nu am cunoștințele necesare prin care să scriu o frază de intenție eficientă încât să obții rezultatul dorit.

Pentru mai multe detalii, citiți articolul despre fraze de intenție.

Fiindcă am nevoie de sinceritate, apare întrebarea confidențialității. Se întâmplă de multe ori să aflu detalii foarte personale despre persoanele cu care interacționez. Acestea pot fi de natură profesională, personală, relațională sau chiar foarte intimă.

Ce vreau să știți este că în niciun caz nu dezvălui aceste detalii altor persoane. Dacă o fac, e mereu sub anonimat. Nimeni nu știe cine ești, ce faci, de unde vii și unde vrei să ajungi. Din punctul meu de vedere, orice om merită să i se păstreze secretele, mai ales dacă alege în momente de vulnerabilitate să și le dezvăluie.

În fine. Voiam să pun asta în text pe blog pentru a nu se pierde într-o masă de postări de altă natură pe social media. Feed-ul poate să se schimbe foarte mult. Dar blogul rămâne constant acolo.

Voi reveni cu alte articole.

Sper să fiu consecvent în privința asta și să scriu mai mult aici de acum înainte.

Frater Iustin

Despre zodii și pietre semiprețioase

 Una dintre cele mai des întâlnite întrebări pe care le primesc despre zodii este:

„Ce piatră mi se potrivește în funcție de zodia mea?”

De obicei, cei interesați de astrologie știu că anumite pietre semiprețioase sau metale corespund unor semne zodiacale. De exemplu, acvamarinul este asociat cu semnul Scorpionului. Există numeroase cărți și resurse online care prezintă aceste corespondențe, însă faptul că te-ai născut cu Soarele în Gemeni nu înseamnă automat că trebuie să porți un agat sau o altă piatră asociată acestui semn.

Spun asta deoarece, deși aceste informații sunt parțial adevărate, puțini cunosc scopul real al acestor corespondențe și originea lor.

Iar răspunsul este mai fascinant decât ar crede mulți: magia astrologică și magia naturală.

Da. Când vorbim despre aceste asocieri dintre pietre, metale, planete și semne zodiacale, vorbim despre o tradiție care a fost consemnată și dezvoltată timp de peste o mie de ani în manuscrise de astrologie și magie. În mod tradițional, pietrele și metalele nu erau folosite doar ca podoabe, ci serveau drept suport fizic pentru realizarea talismanelor astrologice.

Și este logic. În magia tradițională există principiul că lucrurile asemănătoare atrag și transmit influențe asemănătoare. Dacă vreau să creez un talisman care să manifeste calitățile Berbecului pentru o persoană ce dorește să devină mai asertivă, mai curajoasă și mai îndrăzneață, are sens să folosesc o Piatră a Sângelui, asociată acestui semn zodiacal.

Observați însă că acest lucru nu are legătură cu zodia solară a persoanei care va purta talismanul. Aceasta poate fi născută în orice alt semn zodiacal, iar talismanul își păstrează în continuare funcția și simbolismul.

În epoca modernă, poate și sub influența dezvoltării psihologiei, am ajuns să asociem astrologia aproape exclusiv cu tipologiile de personalitate. În realitate însă, aplicarea acestei științe sacre este mult mai vastă și cuprinde domenii care merg de la alegerea momentelor favorabile pentru anumite acțiuni până la medicina astrologică sau magia talismanică.

Dar aceasta este, într-o anumită măsură, consecința spiritului vremurilor noastre — acel zeitgeist orientat tot mai mult către individualism și preocuparea pentru identitate, personalitate și ego.

Saturn și contractele

Saturn și contractele

Revenim la astrologie și de data asta despre simbolismul planetei Saturn și natura contractelor, a semnăturilor pe care le facem și care ne pot determina viitorul. Contractele sunt printre cele mai importante lucruri pe care le putem face, asta fiindcă legăturile pe care le efectuăm în acel moment pot avea efecte uriașe pe termen lung, dar multă lume încă nu înțelege că aceste înțelegeri între două sau mai multe părți cad sub influența planetei Saturn, Marele Malefic al zodiacului.

Saturn este una din planetele clasice din astrologie. Dacă urmărim ordinea acestora în felul stabilit de către anticii caldeeni, ierarhia acestora vine în felul următor: Saturn, Jupiter, Marte, Sol, Venus, Mercur și Luna.

În funcție de ordinea în care le vom privi, Saturn este ori prima, ori ultima dintre planete. Dar, în general, această ierarhie vine de la planeta cu influența cea mai puternică înspre cea mai slabă. Saturn este prima fiindcă, dincolo de orbita lui Saturn, nu existau planete care să fie observabile cu ochiul liber.

De-a lungul miilor sau poate chiar zecilor de mii de ani, Saturn reprezenta limita, fiindcă dincolo de acesta exista doar domeniul constelațiilor și al stelelor fixe. Saturn avea cea mai lentă mișcare de revoluție în jurul Soarelui și, implicit, în jurul nostru din perspectiva experiențială de pe Pământ, iar viteza de mișcare determina și influența ce putea fi manifestată asupra omului și asupra individului. Pe acele vremuri, știam că el este stăpânul marginilor, al limitelor, al granițelor, al timpului și al morții, fiindcă acesta determina nu doar limita spațială a domeniilor noastre personale, ci și limita în timp.

Saturn era asociat cu tradiții, reguli, norme, restricții, control și stabilimentul. Avea și trăsături puternic legate de agricultură, dar dacă privim viețile strămoșilor noștri pe larg, realizăm că toate planetele erau strict legate de viața agricolă, asta fiindcă agricultura era ocupația a 90% din populație pe acele vremuri, iar cei ce nu erau direct implicați în agricultură, precum castele preoțești sau cele nobiliare, erau la fel preocupați de rezultatele recoltelor.

Chiar dacă o populație era sub controlul elitelor, acestea nu îl puteau exercita la nesfârșit dacă oamenii erau înfometați. Oricum, de aici avem și simbolismul asociat cu Saturn, acesta fiind asociat cu secerișul, coasa fiind unul dintre simbolurile sale.

Dar să revenim acum la contracte. Ce treabă are Saturn cu contractele, înțelegerile de natură legală sau juridică? E poate mai ușor să vedem legătura acestei planete cu agricultura, la fel cum am menționat mai devreme, dar nu și cu contractele.

Ei bine, dacă privim cu atenție și punem simbolismul lui Saturn sub o lupă, vedem clar că însuși cuvântul „contract” este pur saturnian. Majoritatea, când aud termenul „contract”, se gândesc poate la procesul prin care se vinde sau se cumpără ceva pe bază de contract, fiind mai mult preocupați de latura comercială, și da, acesta este un aspect important. Alții poate văd mai mult aportul legal, ce cade mai degrabă sub dominația lui Jupiter. Dar contractul în sine este, de fapt, un act de constrângere.

Cuvântul „contract” înseamnă mai degrabă constrângere, contracție, legare, legământ. Asta semnifică limite, bariere. Când se face un contract de vânzare-cumpărare, o parte trebuie, sub prevederile contractului, să cedeze proprietatea sau bunurile celeilalte părți; aceasta nu se mai poate folosi de acel bun odată ce actul este semnat. În schimb, cealaltă parte este obligată să vină cu contribuția sa monetară. Bugetul sau resursele financiare ale celeilalte părți suferă o contracție, o micșorare semnificativă. Banii pe care îi avea nu mai pot fi folosiți pentru alte activități sau alte bunuri; partea este contractată să facă transferul de bani, să plătească pentru această achiziție.

Haideți să mergem mai departe și să ne uităm la contractul căsătoriei. Poate v-ar surprinde pe mulți dintre voi, dar domeniul căsătoriei, chiar dacă azi îl asociem cu rezultatul dragostei dintre un bărbat și o femeie, are o natură saturniană la rădăcină.

Ce se întâmplă când un cuplu se căsătorește? Întreb doar în legătură cu latura contractuală aici. Soții sunt legați unul de celălalt atât în mod religios, cât și legal. Se depun jurăminte, se semnează contracte. Soții sunt obligați să respecte reguli unul față de celălalt; exclusivitatea romantică și sexuală este de la sine înțeleasă, dar, la fel, aceștia sunt contractați să împartă bunurile și resursele financiare. Sunt jurați să fie alături unul de celălalt atât la bine, cât și la rău, și trebuie să subliniez partea de rău, fiindcă experiențele negative vor veni eventual.

În engleză poate cunoașteți expresia „Till Death Do Us Part”, ce înseamnă „Până moartea ne va despărți”. Moartea și finalitatea vieții, așa cum o știm, cad tot sub domeniul lui Saturn.

De aceea, un astrolog bun care oferă o consultație legată de contracte trebuie musai să ia în seamă și poziția lui Saturn. Altfel, contractul poate fi semnat în circumstanțe astrologice nefavorabile, iar întreaga înțelegere contractuală poate avea de suferit.

Voi reveni cu noi articole cât pot de curând.

O zi bună,

Frater Iustin

De ce ne trezim la 3 noaptea

Deseori citesc povești despre persoane ce se trezesc în mijlocul nopții și se întreabă de ce. De multe ori se întâmplă fix la ora 3 noaptea, o oră ce are o reputație destul de negativă din cauza mai multor superstiții ce circulă pe la noi prin țară, cât și la nivel mondial.

Multe din răspunsurile la aceste întrebări pot ori să creeze mai multă panică, ori sunt pur și simplu ignorante când vine vorba despre felul în care noi, ca ființe umane, dormim.

Mai întâi, ce este important de înțeles este că suntem ființe diurne. Nu există o persoană nocturnă. Oricât de mult cineva ar spune acest lucru, dacă încerci să trăiești și să îți desfășori activitățile zilnice noaptea, eventual vei ajunge să suferi de mai multe tulburări psihice sau chiar fizice. Efectiv suntem construiți sau făcuți în așa fel de către Dumnezeu sau Natură să fim activi ziua, când soarele luminează, iar noaptea o rezervăm pentru somn și lumea astrală.

Vedem totuși că există o corelație puternică între noapte și practici oculte. Dacă ești aici, te gândești care ar fi această legătură. Ești pe cale să afli răspunsul.

Ține foarte mult de ciclurile noastre de somn, biologie și ciclurile solare de-a lungul anului, în mod deosebit în zona emisferelor nordice și sudice, fiindcă la ecuator zilele și nopțile tind să aibă cam aceeași lungime, de în jur de 12 ore.

Ca să punem lucrurile puțin în perspectivă, acum sute de ani, înainte să fi dezvoltat lumina electrică pe care noi o ignorăm în viețile de zi cu zi, activitățile noastre erau organizate în jurul răsăritului și apusului de soare.

Când răsărea soarele, ne trezeam în mod natural, fără ceas deșteptător, alarmă pe telefon etc., și ne desfășuram activitățile de zi. Aici se include munca de toate felurile, iar la apus de obicei ne puneam să dormim.

Asta putea avea loc chiar destul de devreme, mai ales în lunile reci ale anului. Puteai să mergi la culcare de la ora 6 sau 5, uneori chiar 4, depinzând de unde te afli pe glob și la ce latitudine.

De obicei dormeam în jur de 6–8 ore, iar în mod natural, după acest ciclu de somn, ne trezeam în miez de noapte sau puțin spre dimineață.

În timpul acesta nu aveam posibilitatea să mergem să ne desfășurăm activitățile zilnice fiindcă încă era noapte și doar dacă beneficiaam de un cer senin și lună plină am fi putut face o excepție. Așa că, în mod natural, în aceste două ore de nesomn ne preocupam cu alte activități.

De obicei, în aceste pauze de somn spuneam povești; de aici apare și imaginea poveștilor la lumina focului de tabără. Poate ne mai ocupam de mici activități gospodărești prin casă, făceam sex sau ne rugam și făceam magie.

De aici apare și mitul orei asociate cu vrăjitoare, magie și alte activități nocturne.

Astăzi avem parte de lumină electrică și, din această cauză, putem să împingem ora de culcare mult mai târziu, uneori spre miezul nopții. De obicei, dacă adormi târziu, șansele să te trezești la ora 2 sau 3 sunt destul de mici, decât dacă vrei să bei un pahar cu apă sau să mergi la toaletă.

Dar mitul a rămas și, din acest motiv, au rămas și multe credințe și superstiții negative legate de aceste ore din noapte.

Un lucru pe care îl știu că este absolut clar în privința asta este că, imediat după trezire, suntem mult mai sensibili la sugestie și, în faza aceasta de somnolență în care se întrepatrund starea de veghe și cea de somn, ne este mult mai ușor să ne conectăm cu subconștientul nostru și să ne imaginăm lucruri.

Aceste închipuiri însă nu sunt mereu plăcute, depinzând de starea psihică a fiecărei persoane. Dacă ești genul de individ care suferă de multe feluri de traume, nu este deloc surprinzător ca acestea să se manifeste acum.

Sper că aceste informații vă vor ajuta și să nu vă panicați când vă treziți la ora 3. Sunteți în siguranță.

Frater Iustin