Se afișează postările cu eticheta magie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta magie. Afișați toate postările

miercuri, 9 septembrie 2026

Geomanție V – Albus

Albus este a 3-a figură geomantică despre care discutăm de data aceasta. Conform ordinii pe care am stabilit-o cu Puer, mergem mai departe cu figura ce corespunde astrologic cu semnul zodiacal al Gemenilor, cel precedent fiind legat de Taur.

Albus este alcătuit din cele 4 elemente în felul următor:

Foc – Par – Pasiv
Aer – Par – Pasiv
Apă – Impar – Activ
Pământ – Par – Pasiv

Astfel, Albus arată ca în imaginea prezentată mai jos.



Alte nume atribuite acestei figuri: Nu are
Imagine: Un pocal
Cuvânt-cheie: Pace
Calitate: Stabilă
Planeta: Mercur
Semn: Gemeni

Relații cu casele astrologice: Albus este împuternicit în casa a 3-a și slăbit în a 9-a.
Elementul extern: Aer
Elementul intern: Apă
Anatomie: Umerii și plămânii

Tip de corp

Formă de măr, care pare mai mare deasupra taliei decât dedesubt. Capul este mare și fața rotundă. Ochii sunt relativ mici. Bărbații tipici acestei figuri tind să aibă o barbă deasă.

Tip de personalitate

Pașnic, binevoitor și iubitor, cu o tendință spre rușinare. Persoanele tipice acestei figuri își fac prieteni ușor, dar păstrează puține dintre aceste prietenii pe termen lung. Au obiceiul de a-și cheltui banii liber și mai repede decât îi pot câștiga.

Culoare: Alb strălucitor pătat cu roșu.

Comentariu

Albus este o figură de pace și detașare, contrabalansând pasiunea figurii Rubeus, despre care vom discuta într-un alt articol. Simbolurile sale astrologice sunt Mercur, Gemeni și elementul Aerului, ce indică detașarea acestuia.

Caracterul acestuia este mai des reprezentat în Occident prin intelect; acesta se îndepărtează de experiența directă, încercând să înțeleagă lumea prin idei abstracte.

Totuși, mai adânc, figura Albus este una de Apă, care este singura linie activă, cât și elementul său intern. Aceasta reprezintă conștiința prinsă în totalitate în viața sa proprie și îndepărtată de acțiune și lumea exterioară a experiențelor.

În forma sa cea mai înaltă, această concentrare internă duce la transcendență prin căile misticismului, dar poate deveni și o retragere din viață în sterilitate, izolare și chiar nebunie.

Semnificații în divinație

Albus, într-o hartă geomantică, reprezintă pace, înțelepciune și puritate. Este o figură pozitivă, dar deseori slabă, ceea ce indică faptul că ar fi cazul să ceri ajutor de la alte persoane.

Tradițional, este o figură a castității și abstinenței. Albus preferă progresul liniștit prin căile inteligenței și este favorabilă în domeniul afacerilor. La fel, este favorabilă pentru începuturi.

Este nefavorabilă în lucruri ce necesită curaj, pasiune și energie ori în situații în care conflictul și haosul sunt necesare.

Multe binecuvântări,
Frater Iustin

joi, 20 august 2026

Geomanție II - 4 elemente și 16 figuri

 Trecem mai departe și vorbim despre cele 4 elemente sau 4 rânduri ce compun o figură geomantică.

În articolul precedent am abordat tema lumii în care noi ne aflăm, faptul că aceasta este vie și este populată atât cu forme de viață, cât și plină de spirite și duhuri. Am mai înțeles că Anima Mundi sau Sufletul Lumii este conectat la toate ființele din univers. Chiar dincolo de vietățile și făpturile ce posedă viață în sensul biologic, Anima Mundi permează și întrepătrunde totul, apele, râurile, aerul, pietrele, focul, tot.

Un geomant citește, face preziceri sau obține viziuni din această conexiune cu lumea naturală, prin legătura formată cu sufletul lumii. Citirea aceasta ar fi dificilă dacă ne-am baza doar pe simțurile noastre extrasenzoriale și chiar dacă o astfel de viziune este posibilă, nu toți avem aceste abilități psihice atât de dezvoltate.



Din fericire, aici intervine tehnica și metoda despre care vorbim între aceste rânduri. Drept de înțeles este că Pământul sau lumea materială în care noi existăm este formată din cele 4 elemente clasice. Foc, Aer, Apă și Pământ. Unii dintre s-ar gândi că doar Pământul contează aici din moment ce vorbim despre Geomanție, citire prin pământ, dar acest lucru nu este de fapt corect.

„Pământul” sau universul material are în componența sa toate cele 4 elemente. Aici regăsim atât Focul, Aerul și Apa. În Qaballa hermetică Pământul este considerat ultimul dintre cele 4 elemente ce au apărut prin procesul de emanație.

Elementele pure sunt Focul și Apa. Focul reprezintă partea dinamică, activă sau așa-zis masculină a universului, iar Apa reprezintă partea pasivă, receptivă și feminină a universului.

Acestea două sunt combinate împreună pentru a obține un element nou, copilul acestora este aerul ce e format din uniunea dintre cele două.

Ce obținem când clocotim apa? Aburul, elementul aerului. Bineînțeles, această explicație poate fi puțin reducționistă în contextul tehnologic din ziua de azi. Dar ce contează e să înțelegeți că aici nu avem de-a face neapărat cu elementele fizice în sine. Știm deja că aerul, pământul și apa sunt alcătuite dintr-o sumedenie de elemente chimice.

Strămoșii noștri și misticii ce au pus la baza acestor sisteme însă nu erau interesați așa de mult de componenta chimică, ci de simbolismul stărilor de agregare și ce reprezentau atât la nivel fizic, cât și metafizic.

Cele 4 elemente pot fi toate clasificate în felul următor:

Foc - Activ, Fierbinte, Uscat, Masculin.
Aer - Activ, Fierbinte, Umed, Masculin.
Apă - Pasiv, Rece, Umed, Feminin.
Pământ - Pasiv, Static, Feminin.

Am listat elementele în ordinea aceasta, fiindcă în ordinea aceasta vom enumera elementele ce vor forma cele 16 figuri geomantice.

Chiar dacă în alte sisteme Aerul și Apa ar fi schimbate, fiindcă, după cum am menționat mai devreme, Apa este considerată ca elementul pur dacă le privim din perspectiva Qabalistică. În orice caz, geomânții străvechi însă nu erau neapărat familiarizați cu astfel de teorii și această listare are mai mult de-a face cu observațiile lor directe. Intrăm în mințile lor și ne dăm seama că ordinea acestor elemente ține de înălțime.

Focul este cel mai sus fiindcă de deasupra vine căldura și focul Soarelui ce încălzește toate celelalte elemente.

Aerul este următorul element pentru atmosfera, vânturile și norii ce înconjoară planeta.

Apa este al treilea pentru râurile, fluviile, lacurile, mările și oceanele ce le găsim pe suprafața solidă a Terrei.

Iar Pământul este ultimul element, cel mai jos, deasupra căruia se află celelalte 3 elemente.

Acum, de înțelegem elementele, pentru a obține cele 16 figuri geomantice trebuie să folosim metodele de extragere pentru a obține răspunsuri binare pentru fiecare dintre ele. Acelea sunt dacă elementul este activ sau pasiv. Aici zic despre stadiul în care acesta se află în acel moment, legat de extragerea și interogarea pe care o face geomantul.

Pentru a obține răspunsul, aruncăm zaruri, sau scoatem pietricele dintr-un săculeț sau chiar facem un număr întâmplător de puncte cu stiloul pe hârtie. Indiferent de metodă, vom obține un număr. Iar numerele naturale pot fi impare sau pare.

De exemplu, dacă obținem 3, știm că acela este un număr impar, activ, dinamic, masculin, dacă obținem 4, știm că acel număr este par, pasiv, receptiv și feminin. Deci, în aceste instanțe putem avea și această combinație de un element ce în natură este activ precum Focul, dar pasiv în extragerea curentă.

Să zicem atunci că avem extragerea următoare.

Foc - 7 - impar - activ
Aer - 2 - par - pasiv
Apă - 10 - par - pasiv
Pământ - 4 - par - pasiv

Rezultatul este figura ce o numim Laetitia pe care o puteți vedea în imaginea de mai jos. După cum vedeți, elementul activ este reprezentat printr-un singur punct, în timp ce elementele pasive sunt reprezentate prin 2 puncte. Hai să mai vedem încă un exemplu.


Foc - 3 - impar - activ
Aer - 5 - impar - activ
Apă - 12 - par - pasiv
Pământ - 9 - impar - activ

Figura pe care o obținem în cazul acesta este Puer, și o puteți vedea mai jos.



Matematic există o combinație totală de 2⁴, adică 16. Sunt 4 elemente, iar fiecare dintre ele poate apărea în două stări, activă sau pasivă. Prin urmare, avem 2⁴, adică 16 combinații posibile. Acestea sunt cele 16 figuri geomantice pe care geomantul le va folosi pentru citiri.

Fiecare dintre cele 4 rânduri ale unei figuri este asociat cu unul dintre cele 4 elemente: Foc, Aer, Apă și Pământ. Fiecare dintre aceste elemente poate apărea însă în starea activă sau pasivă în cadrul extragerii. Astfel, natura elementului și starea în care acesta apare în figura geomantică sunt două lucruri distincte.

Geomantul trebuie să studieze aceste figuri, să le înțeleagă corelațiile mundane cât și mistice, să le memoreze simbolismul astfel încât să poată efectua citiri oricând, indiferent dacă se află în templu și apelează la kitul său geomantic, sau pe drum și nu are la îndemână decât hârtie și creion.

Cam atât în acest articol despre cele 4 elemente și obținerea celor 16 figuri geomantice.

Mai departe voi explica ce semnifică fiecare figură în parte, una câte una, în câte un articol dedicat.

Multe Binecuvântări.

Frater Iustin

joi, 13 august 2026

Geomanție I – Lumea este vie

Înainte să continui cu alte articole despre această fascinantă metodă de divinație, câteva lucruri trebuie bine stabilite și înțelese. Acestea sunt detalii pe care omul modern le-a uitat în consecința vieților noastre ca parte dintr-o societate seculară, în care religia, dar și spiritualitatea autentică, au fost cam împinse la marginea societății.

Aici vin cu argumentul împotriva superstiției, totuși. În niciun caz nu sunt de părere că ar trebui să negăm beneficiile ce ne-au adus metoda științifică. De-a lungul ultimelor 2 secole, umanitatea a reușit să depășească obstacole imense precum bolile, foamea, reușim să traversăm continente și oceane folosind transportul aerian, am reușit să divizăm atomii încât să obținem energie din abundență. Dar toate aceste cunoștințe pe care le-am dobândit datorită metodei științifice au venit la pachet și cu un scepticism poate chiar morbid, în mod deosebit în Occident.

Ce-i drept, e clar că nu toată planeta este seculară și încă mai există destule societăți ce au o viață spirituală integrată, una ce nu presupune doar retreat-uri de mii de euro și nici viața monastică într-o mănăstire izolată din Carpați.

Aceste popoare, triburi, încă mai rețin o mare parte din uimirea și fascinația vie față de univers, cosmos, planeta noastră și o preaslăvesc ca fiind puternică, importantă și plină de viață.



O concepție străveche, dar pe care eu o consider la fel de valabilă și astăzi datorită practicii mele spirituale, este că universul este viu. Mă refer aici nu doar la formele de viață biologice, cele pe care le putem observa, fotografia sau filma etc.

În vremuri străvechi, în perioada Renascentistă, Medievală și Antică, strămoșii noștri luau acest adevăr ca atare. Nu exista dubiu că lumea era plină de spirit și de spirite, de duhuri și energii pe care nu le putem înțelege neapărat rațional și nu le putem percepe cu cele 5 simțuri sau cu instrumente de observație.

În cazul magiei naturale renascentiste și al astrologiei, înțelepții vorbeau de razele stelare sau ale astrelor ce erau transmise către Pământ. Acestea influențau și determinau evenimente de toate felurile. Cele mai evidente, în mod clar, erau cele ale Soarelui și Lunii. Și aici e mai mult decât evident că ne trezim și suntem activi în timp ce Soarele e sus pe cer și dormim când apune și își desfășoară acea călătorie nocturnă pe cealaltă parte a lumii sau în lumea tenebrelor, precum ar spune multe legende mitologice.

Luna, la fel, determină această influență prin razele sale, gradul de luminozitate, dacă e în creștere sau în scădere și culoarea sa.

Dar, la fel cum cele 2 astre luminătoare au putere, la fel și celelalte planete din cosmologia străveche, înainte de Johannes Copernicus. Saturn, Jupiter, Marte, Venus și Mercur, toate posedă putere și spirite, cât și energii ce se resimt și aici, pe Pământ.

Pământul este în centrul acestui Univers. De fapt, pot să fiu destul de îndrăzneț să îl susțin pe Claudius Ptolemeu și să zic că, de fapt, Pământul este centrul universului, chiar dacă, din punct de vedere astronomic, știm că acesta, de fapt, se învârte în jurul Soarelui în sistemul solar.

Acest lucru este totuși irelevant. Toată experiența noastră ca ființe umane în aceste trupuri o trăim din această perspectivă, de aici, de pe Pământ, privind în cosmosul îndepărtat.

Mai mult decât atât, Pământul, pe lângă faptul că este în centrul Universului și este recipientul acestor raze stelare sau al emanațiilor descendente, dacă am adera la o perspectivă qabalistică hermetică, acesta este și însuflețit.

Anima Mundi, sufletul lumii, este cel cu care interacționăm când începem o operațiune a divinației. Acest spirit este vast și cu margini imposibil de cuprins cu mintea umană. Fiindcă el pătrunde nu doar lumea materială, cât și cea nematerială.

În egală măsură putem face o interogare despre un rezultat concret, „Oare va trece de examenul de șofer?”, cât și una ce ține în mod evident de gândurile și emoțiile unei persoane față de noi.

Pot ușor și să pun întrebarea: de ce sentimente are cineva față de mine? Și, prin metoda divinației geomantice, voi afla acest răspuns. Metoda poate varia, poate fi tarot, poate fi geomanție, astrologie sau altceva. Unii sunt inclusiv obișnuiți să citească în flacăra unui foc de tabără. Cu suficientă pregătire și exercițiu, și așa poți primi răspunsuri.

Lumea fiind vie, aceasta este și deseori personificată în forma de divinități în mai multe culturi ale neamurilor de pe fața globului.

Ideea cu care sper să rămâneți este că orice operațiune de divinație, în adevăratul sens, nu este doar o formă de a ghici. Fiindcă lumea este vie și populată de duhuri și însuflețită de Spiritul Lumii, divinația devine în așa fel o formă de comunicare. Noi formulăm întrebarea, o adresăm aspectului potrivit acestei Anima și, la rândul său, aceasta ne răspunde.

Răspunsurile vin prin metoda aleasă. În cazul Geomanției, aceasta este efectiv mai „împământenită”, fiindcă partea solidă este folosită. Există și motive practice în acest sens: este mult mai eficient să dezvolți o metodă practică de divinație folosind pământul sau aspectul solid al lumii decât în nori (aer), în apă sau în flăcări (piromanție). Pământul sau obiectele solide sunt mai ușor de manipulat, fie că am folosi nisip, un băț, zaruri sau doar un creion și hârtie.

Multe binecuvântări.

Frater Iustin

miercuri, 29 iulie 2026

Confidențialitate

În ultimul timp nu prea am postat pe blog fiindcă mi se părea că e mai ușor să ajung la mai multă lume postând direct pe Facebook sau chiar pe Instagram.

Oricum, recunosc că nu sunt genul de om care să se spargă în figuri cu promovarea fiindcă mai degrabă prefer să ajut câteva persoane și să le ofer atenția mea, să fac o muncă de calitate decât să răspund la zeci, poate sute de persoane care se pierd într-o masă de oameni pe care nu o pot cunoaște din cauza limitărilor atenției ce o pot oferi.



În orice caz, activitatea continuă, cât și serviciile mele, fie că acestea sunt divinație folosind tarot, astrologie sau geomantie sau ritualuri la cerere.

Ca de obicei, aceste citiri și aceste ritualuri necesită onestitate din partea clientului sau a persoanei ce apelează la serviciile mele.

Sinceritatea e necesară fiindcă dacă sunt lucruri esențiale legate de un ritual ce nu îmi sunt dezvăluite, eu nu am cunoștințele necesare prin care să scriu o frază de intenție eficientă încât să obții rezultatul dorit.

Pentru mai multe detalii, citiți articolul despre fraze de intenție.

Fiindcă am nevoie de sinceritate, apare întrebarea confidențialității. Se întâmplă de multe ori să aflu detalii foarte personale despre persoanele cu care interacționez. Acestea pot fi de natură profesională, personală, relațională sau chiar foarte intimă.

Ce vreau să știți este că în niciun caz nu dezvălui aceste detalii altor persoane. Dacă o fac, e mereu sub anonimat. Nimeni nu știe cine ești, ce faci, de unde vii și unde vrei să ajungi. Din punctul meu de vedere, orice om merită să i se păstreze secretele, mai ales dacă alege în momente de vulnerabilitate să și le dezvăluie.

În fine. Voiam să pun asta în text pe blog pentru a nu se pierde într-o masă de postări de altă natură pe social media. Feed-ul poate să se schimbe foarte mult. Dar blogul rămâne constant acolo.

Voi reveni cu alte articole.

Sper să fiu consecvent în privința asta și să scriu mai mult aici de acum înainte.

Frater Iustin

duminică, 12 iulie 2026

Despre zodii și pietre semiprețioase

 Una dintre cele mai des întâlnite întrebări pe care le primesc despre zodii este:

„Ce piatră mi se potrivește în funcție de zodia mea?”




De obicei, cei interesați de astrologie știu că anumite pietre semiprețioase sau metale corespund unor semne zodiacale. De exemplu, acvamarinul este asociat cu semnul Scorpionului. Există numeroase cărți și resurse online care prezintă aceste corespondențe, însă faptul că te-ai născut cu Soarele în Gemeni nu înseamnă automat că trebuie să porți un agat sau o altă piatră asociată acestui semn.

Spun asta deoarece, deși aceste informații sunt parțial adevărate, puțini cunosc scopul real al acestor corespondențe și originea lor.

Iar răspunsul este mai fascinant decât ar crede mulți: magia astrologică și magia naturală.

Da. Când vorbim despre aceste asocieri dintre pietre, metale, planete și semne zodiacale, vorbim despre o tradiție care a fost consemnată și dezvoltată timp de peste o mie de ani în manuscrise de astrologie și magie. În mod tradițional, pietrele și metalele nu erau folosite doar ca podoabe, ci serveau drept suport fizic pentru realizarea talismanelor astrologice.

Și este logic. În magia tradițională există principiul că lucrurile asemănătoare atrag și transmit influențe asemănătoare. Dacă vreau să creez un talisman care să manifeste calitățile Berbecului pentru o persoană ce dorește să devină mai asertivă, mai curajoasă și mai îndrăzneață, are sens să folosesc o Piatră a Sângelui, asociată acestui semn zodiacal.

Observați însă că acest lucru nu are legătură cu zodia solară a persoanei care va purta talismanul. Aceasta poate fi născută în orice alt semn zodiacal, iar talismanul își păstrează în continuare funcția și simbolismul.

În epoca modernă, poate și sub influența dezvoltării psihologiei, am ajuns să asociem astrologia aproape exclusiv cu tipologiile de personalitate. În realitate însă, aplicarea acestei științe sacre este mult mai vastă și cuprinde domenii care merg de la alegerea momentelor favorabile pentru anumite acțiuni până la medicina astrologică sau magia talismanică.

Dar aceasta este, într-o anumită măsură, consecința spiritului vremurilor noastre — acel zeitgeist orientat tot mai mult către individualism și preocuparea pentru identitate, personalitate și ego.

vineri, 12 iunie 2026

Saturn și contractele

Saturn și contractele

Revenim la astrologie și de data asta despre simbolismul planetei Saturn și natura contractelor, a semnăturilor pe care le facem și care ne pot determina viitorul. Contractele sunt printre cele mai importante lucruri pe care le putem face, asta fiindcă legăturile pe care le efectuăm în acel moment pot avea efecte uriașe pe termen lung, dar multă lume încă nu înțelege că aceste înțelegeri între două sau mai multe părți cad sub influența planetei Saturn, Marele Malefic al zodiacului.




Saturn este una din planetele clasice din astrologie. Dacă urmărim ordinea acestora în felul stabilit de către anticii caldeeni, ierarhia acestora vine în felul următor: Saturn, Jupiter, Marte, Sol, Venus, Mercur și Luna.

În funcție de ordinea în care le vom privi, Saturn este ori prima, ori ultima dintre planete. Dar, în general, această ierarhie vine de la planeta cu influența cea mai puternică înspre cea mai slabă. Saturn este prima fiindcă, dincolo de orbita lui Saturn, nu existau planete care să fie observabile cu ochiul liber.

De-a lungul miilor sau poate chiar zecilor de mii de ani, Saturn reprezenta limita, fiindcă dincolo de acesta exista doar domeniul constelațiilor și al stelelor fixe. Saturn avea cea mai lentă mișcare de revoluție în jurul Soarelui și, implicit, în jurul nostru din perspectiva experiențială de pe Pământ, iar viteza de mișcare determina și influența ce putea fi manifestată asupra omului și asupra individului. Pe acele vremuri, știam că el este stăpânul marginilor, al limitelor, al granițelor, al timpului și al morții, fiindcă acesta determina nu doar limita spațială a domeniilor noastre personale, ci și limita în timp.

Saturn era asociat cu tradiții, reguli, norme, restricții, control și stabilimentul. Avea și trăsături puternic legate de agricultură, dar dacă privim viețile strămoșilor noștri pe larg, realizăm că toate planetele erau strict legate de viața agricolă, asta fiindcă agricultura era ocupația a 90% din populație pe acele vremuri, iar cei ce nu erau direct implicați în agricultură, precum castele preoțești sau cele nobiliare, erau la fel preocupați de rezultatele recoltelor.

Chiar dacă o populație era sub controlul elitelor, acestea nu îl puteau exercita la nesfârșit dacă oamenii erau înfometați. Oricum, de aici avem și simbolismul asociat cu Saturn, acesta fiind asociat cu secerișul, coasa fiind unul dintre simbolurile sale.

Dar să revenim acum la contracte. Ce treabă are Saturn cu contractele, înțelegerile de natură legală sau juridică? E poate mai ușor să vedem legătura acestei planete cu agricultura, la fel cum am menționat mai devreme, dar nu și cu contractele.

Ei bine, dacă privim cu atenție și punem simbolismul lui Saturn sub o lupă, vedem clar că însuși cuvântul „contract” este pur saturnian. Majoritatea, când aud termenul „contract”, se gândesc poate la procesul prin care se vinde sau se cumpără ceva pe bază de contract, fiind mai mult preocupați de latura comercială, și da, acesta este un aspect important. Alții poate văd mai mult aportul legal, ce cade mai degrabă sub dominația lui Jupiter. Dar contractul în sine este, de fapt, un act de constrângere.

Cuvântul „contract” înseamnă mai degrabă constrângere, contracție, legare, legământ. Asta semnifică limite, bariere. Când se face un contract de vânzare-cumpărare, o parte trebuie, sub prevederile contractului, să cedeze proprietatea sau bunurile celeilalte părți; aceasta nu se mai poate folosi de acel bun odată ce actul este semnat. În schimb, cealaltă parte este obligată să vină cu contribuția sa monetară. Bugetul sau resursele financiare ale celeilalte părți suferă o contracție, o micșorare semnificativă. Banii pe care îi avea nu mai pot fi folosiți pentru alte activități sau alte bunuri; partea este contractată să facă transferul de bani, să plătească pentru această achiziție.

Haideți să mergem mai departe și să ne uităm la contractul căsătoriei. Poate v-ar surprinde pe mulți dintre voi, dar domeniul căsătoriei, chiar dacă azi îl asociem cu rezultatul dragostei dintre un bărbat și o femeie, are o natură saturniană la rădăcină.

Ce se întâmplă când un cuplu se căsătorește? Întreb doar în legătură cu latura contractuală aici. Soții sunt legați unul de celălalt atât în mod religios, cât și legal. Se depun jurăminte, se semnează contracte. Soții sunt obligați să respecte reguli unul față de celălalt; exclusivitatea romantică și sexuală este de la sine înțeleasă, dar, la fel, aceștia sunt contractați să împartă bunurile și resursele financiare. Sunt jurați să fie alături unul de celălalt atât la bine, cât și la rău, și trebuie să subliniez partea de rău, fiindcă experiențele negative vor veni eventual.

În engleză poate cunoașteți expresia „Till Death Do Us Part”, ce înseamnă „Până moartea ne va despărți”. Moartea și finalitatea vieții, așa cum o știm, cad tot sub domeniul lui Saturn.

De aceea, un astrolog bun care oferă o consultație legată de contracte trebuie musai să ia în seamă și poziția lui Saturn. Altfel, contractul poate fi semnat în circumstanțe astrologice nefavorabile, iar întreaga înțelegere contractuală poate avea de suferit.

Voi reveni cu noi articole cât pot de curând.

O zi bună,

Frater Iustin

miercuri, 27 mai 2026

Resetare




A trecut aproape o lună de când nu am mai scris aici. Motivele sunt numeroase. Ce pot dezvălui e că sunt într-o perioadă de reconstrucție și reorganizare a vieții mele.

Aș putea zice că aceste lucruri sunt și datorate practicii mele magice din ultimii 6 ani, poate chiar mai mult. Am ajuns la un punct în care schimbarea radicală era singura cale de continuitate.
Am mai vorbit în trecut despre avertismentele mele legate de inițiere sau auto-inițiere, despre faptul că, spre deosebire de ce se vehiculează în alte cercuri în care acest proces este tratat cu superficialitate, ca pe o diplomă sau o hârtie pe care o obții, inițierea adevărată chiar aduce transformări semnificative până în centrul ființei practicantului.
În tot acest timp în care ne continuăm drumul pe calea magică și de transformare, ajungem la praguri radicale ce pot schimba întreaga paradigmă asupra vieții, lumii și a naturii noastre ca oameni.
Constat cum în timpul acestor ani extrem de multe lucruri s-au schimbat. Procesul forțează schimbarea fiindcă te pune să îți confrunți „demonii”, obiceiurile, frustrările și nu îți dă cale de ieșire decât de a le soluționa.

Mai pe scurt, ce ai ignorat până acum devine imposibil de ignorat. Inițial aceste semne apar în subconștient, în vise, în premoniții și experiențe onirice sau aparent fantasmagorice. Simple închipuiri, ar spune mulți sceptici. Dar, odată ce aceste semne sunt în continuare ignorate, fricțiunile încep să apară în lumea „reală”, în lumea materială și mundană.
Aici intervine îndoiala sau teama inițiatului. „Dacă practica asta nu îmi îmbunătățește viața de acum, nu mă face mai bogat, mai puternic, mai realizat, de ce mai continui? M-am apucat de acest drum fiindcă vreau o viață mai bună, nu mai grea?” Și acestea sunt întrebări pertinente: „de ce?”.

Într-adevăr, ignoranța poate fi dulce. Dostoievski, în „Însemnări din subterană”, repetă cum conștiința este începutul suferinței. Cu cât devii mai conștient, cu atât realizezi că ceva nu este în regulă. Un om ce trăiește în ignoranță, necunoscător de subtilitățile vieții sale sau ale realității, este fericit. Poate și din același motiv mulți, de-a lungul secolelor, au apelat la alcool, sex și alte stupefiante pentru a înăbuși conștiința, a pune capăt întrebărilor. Fiindcă realizări ca acestea nu te vor face mai fericit și bucuros.
În orice caz, viața merge înainte, la fel și practica.

Voi continua să scriu și să îmi împărtășesc din experiențe, cât și practici ce vă pot fi de ajutor.
Sper să revin în curând cu articole și chiar clipuri despre astrologie și tarot. În rest, pentru consultații și citiri îmi puteți scrie pe Facebook Messenger.

Să aveți spor în tot ce faceți.

Frater Iustin

luni, 6 aprilie 2026

Afrodita Areia

Acum câteva zile am văzut o postare din partea unei prietene cu un videoclip despre Venus/Afrodita și felul de a fi al acestei zeițe. A fost un videoclip cu adevărat interesant care expunea câteva lucruri de care se întâmplă să fiu complet conștient, dar despre care nu prea am vorbit aici.

Cel mai des, în astrologie cât și în practica magiei planetare, asociem planeta și puterea lui Venus cu iubire, frumusețe, artă, muzică, bunuri, totuși aceasta este numită Micul Benefic al zodiacului din cauza că dispune de astfel de calități ce pur și simplu sunt plăcute pentru experiența umană.

Dar există și o latură mai puțin cunoscută a lui Venus și a zeițelor de natură venusiană, și aici vreau să mă opresc în mod deosebit la cultul Afroditei din Grecia Antică, fiindcă se întâmplă să fie cel mai bine cunoscut nouă. Bineînțeles, sunt și alte exemple la care ne putem uita precum Inanna, Astarte, Ishtar, Isis etc., dar cum nu am de gând să intru într-o analiză a cultelor religioase la un loc, vom rămâne la Venus/Afrodita, corespondența sa astrologică și trăsăturile mai puțin pașnice.




Eu se întâmplă să am o relație foarte strânsă cu sfera venusiană. Primul ritual mai serios pe care l-am făcut când eram adolescent a fost dedicat zeiței romane Venus, într-o perioadă în care simțeam că vreau mai multă iubire și prietenie și distracție în viața mea. Ce să zic, eram tânăr, cu o poftă imensă de viață, dar îmi lipseau conexiunile sociale, neavând prea mulți prieteni, și inclusiv cele romantice. Pot spune că rezultatele au fost impresionante și m-au purtat până în viața de adult, iar cumva simt că exercită o influență inclusiv în ziua de azi.

Scopul meu era cel de a aduce mai multă iubire și frumusețe în viață, dar în timp am descoperit că există și o componentă mai puțin plăcută legată de zeița iubirii. Am mai vorbit în alt articol că prețul iubirii este durerea, și când te implici, iubești, simți, te setezi pentru suferință ulterioară. Această suferință poate fi și frumoasă într-un sens, fiindcă îți arată și cât de mult ți-a păsat și cât de pasional ai iubit acea persoană.

Dar revenind la Afrodita în cazul acesta, în Grecia antică Afrodita, pe cât de adorată era, avea și o origine străină. Se presupune că această zeiță ar fi venit dinafara panteonului olimpic, de fapt aceasta nu era înrudită direct cu Zeus și restul olimpicilor. Mitul spune că în vremuri străvechi zeul cerului Uranus fusese castrat de către fiul său Cronos (Saturn). Acesta se afla într-o copulație continuă cu zeița pământului Geea sau Gaia, iar „dragostea” pe care o făceau ei rezulta în tot felul de creaturi mitologice, unele chiar monstruoase.

Cronos, unul dintre copiii acestora, oprește acest proces de procreare și, cu securea sa, îi taie părțile intime ale tatălui său, penisul și testiculele acestuia căzând în mare, întrerupând copulația cosmică dintre Cer și Pământ. Părțile sale intime fac o spumă în mare, iar din spuma mării Afrodita se naște pe malurile insulei Cipru.

Cipru nu face parte din teritoriul Greciei antice și, de-a lungul istoriei, a fost locuit de mai multe popoare încă din timpuri străvechi, inclusiv pentru poporul grec. Faptul că Afrodita nu e fiica directă a lui Cronos sau chiar a lui Zeus indică că originea sa este mai veche decât a panteonului olimpic condus de către Zeus.

Afrodita astfel probabil e venerată de mult mai mult timp, iar cultul său a pătruns în Grecia sau poate chiar era prezent înainte de dezvoltarea Greciei Antice clasice. Oricum, Afrodita în acele vremuri era o zeiță ce nu era doar chemată și căreia i se aduceau ofrande pentru iubire, frumusețe, atracție și toate lucrurile bune și frumoase. Exista inclusiv un titlu al Afroditei precum Afrodita Areia. Vedem aici un titlu ce, tradus în limba română, înseamnă: Afrodita lui Ares (zeul războiului) sau Afrodita războinică. Legătura poate veni ori din cauza mitului în care Afrodita are aventuri erotice și romantice cu Ares, zeul războiului, spre ciuda soțului ei Hefaistos, sau o conștientizare a grecilor antici că iubirea și frumusețea au și un caracter cuceritor și războinic.

Pentru a înțelege această nuanță mai bine, e îndeajuns să privim sincer și fără perdea iubirea. Când vorbim despre relații romantice sau erotice, ajungem inevitabil și la actul de a „cuceri” pe cineva. Ca și cum mintea și inima persoanei iubite și adorate trebuie cucerite, aproape printr-un act de forță. În plus, Venus/Afrodita simbolizează și ce dorim, ce râvnim, ce simțim că ne completează viața și fără care credem că nu putem trăi.

Actul de a merge la luptă, la război, trebuie motivat de către ceva. Ura și furia pot fi un motivant foarte puternic, au determinat de-a lungul mileniilor ca popoare să meargă la război pentru a-și nimici adversarii din ură și dispreț, dar mulți strategi realizează că iubirea este un motivant mult mai puternic. Un bărbat este dispus să comită acte de violență extremă din iubire pentru femeia sa, copiii săi, neamul sau țara sa. Patriotismul este totuși o formă de iubire față de țară și de neam, ce poate motiva omul să acționeze inclusiv violent, mergând la război pentru a proteja și ajuta obiectul adorației sale.

Inclusiv în legendele și epopeele grecești vedem cum iubirea este un disruptor cuceritor asupra minții unei persoane și, da, poate cauza războaie. În Iliada, Menelau, regele Spartei, merge la război împreună cu restul liderilor greci împotriva Troiei după ce soția sa, Elena, cea mai frumoasă femeie din Grecia, este răpită de către fiul regelui troian, Paris.

Poate istoric, distrugerea cetății troiene nu era neapărat motivată de iubirea lui Menelau pentru soția sa, dar a servit ca un casus belli aparent nobil. Acești greci nu mergeau la război pentru pământ de fapt, vorba venea că ei o făceau dintr-o promisiune pe care toți liderii greci o făcuseră către bărbatul pe care Elena l-ar fi ales ca soț, pentru a o proteja împreună cu uniunea cu soțul său, Menelau.

La fel, iubirea poate să îți dea și curaj. Motivarea de a acționa poate veni și din frică, și multe regimuri și state totalitare o folosesc, dar dragostea este mereu motivantul mult mai puternic.

Cât despre componenta astrologică a acestui articol, știm că Venus (Afrodita), în astrograma unei persoane, reprezintă ce iubim, ce prețuim, ce fel de persoane vrem ca parteneră în viețile noastre, în timp ce Marte (Ares) ne indică felul în care acționăm. Venus ne arată obiectivul, țelul nostru, unde vrem să ajungem. Fără obiective clare, în război, conflictul degenerează în lupte inutile ce duc la pierderi omenești fără rost. Venus indică scopul, dorința arzătoare pe care o avem, pentru care suntem dispuși să facem absolut orice, inclusiv să ne nimicim adversarii.

Vedem astfel cum Venus este o sferă mult mai complexă. De fapt, fiecare dintre cele 7 planete clasice din astrologie sunt mult mai complexe și interesante decât ar părea la prima vedere. Venus este astfel o forță atât a iubirii, cât și a luptei și războiului, iar înțelegând-o mai bine și mai pe deplin, ajungem astfel să ne înțelegem mai bine inclusiv pe noi.

Multe binecuvântări,
Frater Iustin

sâmbătă, 28 februarie 2026

Frica și îndrăzneala



Vin cu această intrare în urma unei foarte scurte conversații cu o persoană ce este pe o cale spirituală și mistică, dar mai degrabă de altă natură decât a mea. Am realizat că, în ciuda primelor mele impresii, acest individ a atins un nivel impresionant de disciplină și stăpânire de sine încât să îmi capete respectul, chiar dacă am niște dubii în privința profesorilor săi.

În fine, nu vreau să fac aici o analiză a cuiva, fiindcă nu acesta este rostul a ceea ce vreau să spun aici.

Discuția sumară cu acesta a dus inevitabil și spre subiectul practicii magice și al tarotului sau al altor metode mai pragmatice de abordare a spiritualității și am observat la el, cât și la mulți ce poate urmează căi similare cu ale sale și ale mele, o frică cam irațională față de practică.

Aici îmi amintesc și de un alt prieten bun de-al meu care este implicat în masonerie. Îmi povestește cum merge la întâlniri, este activ pe grupuri de WhatsApp de discuții și cum fiecare membru are niște comentarii valoroase legate de texte biblice, ezoterice și simbolism. Ceva chiar valoros. Dar, în egală măsură, au o aversiune și poate chiar groază când li se sugerează cât de puțin practica magică — și aici nu vorbesc despre aceea ce ar avea rostul de manifestare a unui rezultat în lumea reală, ci la teurgie, ceea ce ne elevă spiritul.

Bineînțeles, aceste două cazuri sunt despre persoane care posedă ceva cunoaștere și experiență ezoterică, în niciun caz amatori sau curioși de ocazie pe care îi găsești tot mai des pe internet din cauza creatorilor de conținut ocult sau ezoteric.

Frica a fost mereu un prag dificil de depășit pentru majoritatea căutătorilor și cercetătorilor spirituali. La un moment dat ești confruntat cu dilema următoare: fie alegi exclusiv să lecturezi, să filozofezi, să devii un ocultist de fotoliu, cum se zice, sau să îndrăznești să treci de acest prag, să confrunți frica și să începi să practici activ.

Dar nu îmi doresc să denigrez o doză sănătoasă de teamă în acest caz, fiindcă, în ciuda comentariilor mele aparent derogatorii (ceea ce de fapt nu sunt) la adresa acestor indivizi, consider că în continuare o doză sănătoasă de teamă este necesară. Până la urmă, teama este cea care ne previne să facem lucruri stupide. De aceea nu mergem în natură și punem mâna pe șerpi și pe tarantule, fiindcă inclusiv la un nivel genetic știm că aceste animale sunt periculoase și că veninul lor ne poate răni sau chiar ucide. Din același motiv, avem o frică de înălțimi: dacă suntem pe acoperișul unei clădiri înalte, începe să ne bată inima mai rapid când ne apropiem de margine, fiindcă instinctiv știm că e nevoie de o simplă alunecare sau o rafală mai puternică de vânt să ne trimită peste balustradă spre pierzanie.

La fel și în domeniul ocult, teama este ceva necesar. Ea ne păzește de a face lucruri necugetate și, din păcate, sunt foarte mulți ce fac gesturi necugetate aici, foarte mulți.

Dar iată că eventual ajungem și la punctul în care frica nu mai are rol doar de protecție, ci și de blocaj serios. Una din legile sfinxului este și „a îndrăzni”, nu „a sta nemișcat”. Doar înfruntându-ne fricile putem să evoluăm și să devenim oameni mai buni, mai integrați, mai înțelepți. Cunoaștem acest lucru și din psihoterapie, când un pacient suferă de arahnofobie până la punctul în care îi e teamă și să doarmă, fiindcă nu știe când și cum un mic păianjen ar putea să apară și să se urce pe el.

Ideea este să recunoști frica, să recunoști primejdiile și pericolele, să păstrezi discernământul și luciditatea, dar să mergi înainte. La fel ca un alpinist ce este 100% conștient că escaladarea unui munte este o activitate dificilă, anevoioasă și periculoasă. Din acel motiv, un alpinist priceput își ia toate măsurile de precauție, are reguli și, dacă pericolul este prea mare pentru a avansa, știe când să se oprească, să se odihnească și să se recupereze.




Urcarea până în vârf poate, la prima vedere, să pară irațională, fiindcă dacă am maximiza pentru siguranță și confort, alpinismul este o activitate aparent stupidă. Dar scopul final nu este siguranța, ci schimbarea de perspectivă — și spun acest lucru literalmente. Numai când ai terminat de urcat până în vârful muntelui ajungi să ai priveliștea și perspectiva largă, de ansamblu, chiar dacă aceasta ar dura doar câteva minute.

La fel și în domeniul ocult și ezoteric, indiferent că practici magie, yoga, lucrul cu energia, divinație cu tarot sau alte metode, doar când ajungi la un anume prag sau vârf de realizare capeți ceva extrem de valoros: perspectivă.

Perspectiva îți permite să vezi lumea într-un fel diferit, dar mai important decât orice, în căile acestea spirituale îți permite să te vezi pe tine diferit. Nu cum ai fost programat de către societate, moravuri, familie, religie sau alte sisteme de control ce te-ar forma într-un șablon, ci natura ta adevărată.

Iar odată ce capeți perspectivă, înfruntând primejdiile și lucrând cu tine, nu o mai poți pierde. De multe ori, o singură experiență poate fi de ajuns să te schimbe și să te facă un om mai complet și mai bine integrat.

Multe binecuvântări,
Frater Iustin

marți, 10 februarie 2026

Fotografii și farmece

De la bun început, misiunea acestui blog a fost educația. Aceea de a împărtăși din experiența mea și a ajuta cititorii să își poarte singuri de grijă când vine vorba de teme oculte sau ezoterică, iar în cazurile excepționale să pot ghida direct sau chiar să intervin.

Subiectul de data aceasta sunt fotografiile, social media și felul în care funcționează multe farmece, vrăji sau alte ritualuri.

Eu sunt în continuare cineva care crede în bunătatea oamenilor, dar am observat ceva ce mă deranjează în mod deosebit la colegii mei de meserie ce se angrenează în domeniul ocult. Din păcate, nu există prea mult discernământ, iar când vine vorba de magie, prea mulți sunt interesați mai degrabă de metode de a vătăma pe altcineva și mai puțin de a lucra cu ei în așa fel încât să nu mai simtă nevoia să rănească pe alții pentru ca ei să se simtă mai bine.



E o constatare ce îmi dă un simț de amărăciune, dar chiar și așa, este realitatea. Oricum, am zis să vă spun ceva ce vă va fi de ajutor aici despre social media și motivul pentru care poate nu ai vrea să îți pui fotografiile cu tine online și, în mod deosebit, de ce nu ai vrea să distribui conținut cu copiii tăi.

În orice ritual magic, fie că îl faci pe tine sau pe altcineva, trebuie să existe o legătură simpatetică. O metodă prin care energia sau programul pe care l-ai făcut prin formula de intenție să știe în ce direcție și sens să se ducă.

Pentru cei care sunteți familiarizați cu farmecele din popor, poate știți deja că această legătură simpatetică poate fi ceva ce aparține persoanei în cauză; de multe ori se folosesc haine, dar în mod deosebit se caută ADN-ul acestei persoane.

De aceea nu e deloc ieșit din comun să vedem tot felul de obiecte în care se regăsesc, de exemplu, fire de păr etc. Dar în era internetului o legătură simpatetică este mult mai ușor de găsit și nu necesită nicio interacțiune fizică. Aici vorbesc despre fotografiile distribuite online pe social media.

Într-adevăr, există o diferență serioasă între ceva așa fizic și palpabil cum ar fi ADN-ul și o simplă fotografie postată online. Și chiar așa stau lucrurile, efectul unei vrăji sau al farmecelor nu sunt la fel de puternice făcute asupra unei singure fotografii.

Dar există și excepțiile; sunt unii practicanți de vrăjitorie care sunt foarte pricepuți în mod natural când vine vorba de ritualuri de magie neagră ce au ca scop vătămarea și, chiar dacă acești indivizi nu sunt cei mai echilibrați și fericiți oameni de pe planetă, pot chiar și așa să cauzeze destul de multă distrugere și haos în viața țintei lor.

Mai intră în ecuație și următorul factor: unde se află în viață acel individ? Dacă e un om puternic, stabil emoțional și financiar și care mereu are un plan indiferent de situațiile în care se află, în plus dacă practică și o igienă energetică și are o viață spirituală, va fi mai greu.

Dar să presupunem că ținta este un om fragil. Poate emoțional este la un punct de cotitură, ceea ce înseamnă că o mică împingere îl poate trimite tăvălindu-se sau căzând de pe o prăpastie. Astfel de individ poate fi oricine, poți chiar și tu, fiindcă viața nu este mereu constantă; singura constantă este schimbarea, și inevitabil vei trece și prin perioade dificile.

Ce sugerez aici nu este paranoia sau o groază de a te expune în online. Dar promovez discernământul. Dacă te simți sub un asalt de tipul acesta, ar fi o idee bună să ștergi orice fotografii sau clipuri pe care le distribui online și, în mod deosebit, cu cei mai vulnerabili — copiii.

Trăim într-o epocă în care orice mică acțiune pe care o facem cere să fie expusă. De la ce mâncare mâncăm, unde ne aflăm, unde ne îndreptăm, cu cine ne întâlnim etc. Desigur, există și motive pur pragmatice pentru care nu e înțelept să arăți atât de multe lucruri personale din viața ta, dar în contextul acesta ocult, aveți articolul de mai sus.

O zi bună,
Frater Iustin

miercuri, 4 februarie 2026

Nu mai există secrete.

Scriu aceste rânduri în urma unor realizări conversând cu cineva care voia să învețe practica magică de la mine.

Acest individ, hai să îi spunem Mihai (nu este numele său real), are o poveste destul de tristă. Făcând parte dintr-o minoritate sexuală și crescând la țară sub controlul părinților, a avut o copilărie grea. Nu a ajutat mult nici faptul că nu este un individ cu un ego bine format și a picat sub influența mai multor persoane din afara familiei sale ce nu aveau cele mai bune intenții față de el.

Mihai, aproape timp de doi ani, m-a tot abordat în mesaje private rugându-mă să îl învăț lucruri, să devină ucenicul meu. În repetate rânduri am refuzat. O dată fiindcă nu mă consider chiar atât de cunoscător încât să am un elev dedicat, a doua oară fiindcă nu a fost sincer cu mine și nu și-a comunicat clar intențiile sale, și a treia oară fiindcă mi-am dat seama de la bun început că nu mă va asculta.

Indiferent. Dacă voi avea vreun elev pe viitor sau nu, rămâne de văzut. Până acum sunt mulțumit cu conversațiile prin conferință pe care le țin cu câteva alte persoane ce se află pe această cale mistică și magică, dar nu impun nimic, fiindcă până la urmă sunt de părere că fiecare e 100% responsabil pentru nivelul său de implicare și restul nu e treaba mea.



Oricum, Mihai mai mult ca clar voia să descopere așa-zisele secretele mele, crezând că cunoștințele mele sunt ceva ascuns, o taină pe care doar eu și câțiva puțini o cunosc. Dar acesta nu a înțeles că nu mai există secrete și că toate cunoștințele acumulate nu vin din inițierea în știe cine ce grupuri ascunse ce păstrează astfel de informații și tehnici doar pentru ei, ci sunt rezultatul studiului, cititului, practicii și experimentului.

În urma acestor căutări am avut mai multe eșecuri decât mulți ar crede, dar am folosit fiecare impas ca o altă oportunitate de a învăța, asta fiindcă, în loc să mă văd ca vreun maestru, prefer să mă văd ca un elev perpetuu.

De ce spun că nu mai există secrete?

Dacă am fi vorbit despre ordine magice, covenuri de vrăjitoare și alte organizații precum masoneria acum 100 de ani, poate că da, aș spune că în continuare există secrete. Dar, odată cu internetul și publicarea mai multor cărți, inclusiv din secolul trecut, majoritatea dintre acestea au fost gradual dezvăluite.

Ordine precum Hermetic Order of the Golden Dawn au avut publicate majoritatea textelor și documentelor lor încă de prin anii ’30 sau ’40, spre șocul multor membri. Cel mai cunoscut text este „The Golden Dawn” de Israel Regardie. Acesta a documentat cam toate cunoștințele sale acumulate cât timp a făcut parte din templu, dându-ne o fereastră în această lume fascinantă.

Dar comentariul meu nu se referă doar la Regardie și cărțile publicate de către acesta. Sunt de atunci zeci de autori ce ne-au dezvăluit aceste texte, iar cercetările în practica populară sau a tradiției grimoire-urilor au fost și ele încet-încet dezvăluite.

Acum, în era internetului și a conexiunilor globale, pot spune că trăim într-o epocă de aur pentru domeniul ocult. Tehnologia ne oferă acces la mii de cărți despre religie, filozofie, magie, mitologie și practici ce altfel ar fi ținute sub lacăt.

Sfatul meu pentru Mihai era să cerceteze singur, să experimenteze și să descopere că nu mai există taine. Aici nu spun că nu există taine deloc, fiindcă mereu vor fi secrete pe care cineva le descoperă singur prin practică și epifanii, dar această credință care persistă încă și în ziua de azi, că nimeni nu poate afla adevărat ce este această cale, este falsă.

Sunt totuși de părere că există o barieră mare în practica aceasta și aceasta este legată de cât timp și efort fiecare e dispus să investească în cercetare. Din nefericire, foarte multă lume se mulțumește cu doar frunzăritul unor texte în scopul de a descoperi jargon pe care îl poate folosi ulterior pentru a-și etala cunoștințele online, creând conținut de specialitate.

Iar astăzi sunt sute de influenceri pe toate platformele de social media ce vorbesc despre ocultism, folosesc jargon și tehnici de agățare a publicului. Dacă scopul nu este dezvoltarea și doar prezentarea ta ca expert, atunci cel mai sigur ar trebui să îți reorientezi prioritățile.

Vin aici și cu un ultim avertisment: fiți foarte atenți când cineva se bagă în seamă cu tine sau te introduce într-un grup care promite mult, mai ales adevăr sau informație ascunsă.

În astfel de cazuri, nu e vorba despre cunoaștere adevărată, ci de adunarea de acoliți pentru a umfla simțul de importanță de sine al unor lideri. Și linia dintre ce e sănătos și ce e nesănătos devine foarte difuză, până la punctul în care putem discuta despre manipulare, control și formarea unui cult. Și orice ar fi, nu vrei să faci parte dintr-un cult.

Încurajez curiozitatea, dar și o doză sănătoasă de scepticism și, mai ales, gândirea critică. Mulți dintre noi vrem să credem că cineva ne poate dezvălui toate secretele universului. Surpriza e că ele sunt deja în fața ta, trebuie doar să depui efortul să le descoperi singur.

Să aveți spor în toate.
Frater Iustin

vineri, 30 ianuarie 2026

Magie vs Scepticism.

 Recent m-a contactat un domn care mi-a povestit cum i se făcuseră farmece „la cap de mort”.

De obicei nu prea bag în seamă lumea când îmi spune că ar suferi sub efectele nefaste ale blestemelor sau farmecelor, fiindcă știu că cel mai des e vorba despre un stil de viață dezordonat.
Asta poate să implice alcool, somn insuficient, burnout sau alte decizii proaste ce au dus eventual la degradarea fizică, mentală, emoțională și spirituală a persoanei în cauză.




Scepticismul meu mai este evidențiat și de cunoștințele mele de astrologie. Știu că inevitabil, fiecare dintre noi va trece prin perioade din an sau la câțiva ani în care trebuie să înfruntăm niște greutăți. De obicei acestea sunt legate de tranzite dificile, în care planetele malefice precum Marte sau Mercur trec prin anumite case ale noastre și creează aspecte dure cu planetele din astrogramă. E nasol, dar nu avem mult de făcut aici decât să ne înarmăm cu răbdare și să așteptăm ca vremurile rele „să treacă”.

Alteori sunt sceptic de mult din aceste vrăji din popor sau chiar magie țigănească, fiindcă astfel de scamatori sunt cunoscuți pentru tot felul de poante menite să sperie muștarul din clienții lor.

Scopul lor nu e să ajute sau să vatăme, ci doar să găsească metoda prin care să extragă bani de la clienți — bani cât mai mulți — fiindcă am rămas uimit la cât de mulți bani pot cere unii pentru rezultate ce sunt cel mult îndoielnice sau inexistente.

Mai pe scurt, cred că e multă neînțelegere și pură incompetență din cauza vrăjitoarelor, descântătorilor sau terapeuților energetici și de alte feluri din România.

Dar iată că în cazul acesta zic că am avut de-a face cu ceva autentic.

Povestea e clasică și bine cunoscută. Cineva se îndrăgostește de altcineva, lucrurile merg bine până află părinții unuia dintre parteneri și se amestecă. Ei — aparent — acești părinți anume chiar se ocupă cu vrăjitorie. Confirmarea a venit punând întrebările de descoperire acestuia, cât și citiri folosind tarotul, în care mi s-a confirmat atât mie, cât și altor persoane la care a mai apelat.

Ce m-a fascinat este însă abordarea magică a acestora. Aparent, dacă informația este corectă, această familie se ocupă cu o formă de magie sau practică ce implică strămoșii acestora. Practica e veche de când există civilizația noastră: specialistul în ritual „conversează” cu morții familiei sale, spirite ancestrale, și îi roagă să facă lucruri.

În cazul de față, scopul era să îl slăbească pe client, să îl vlăguiască atacându-i somnul și chinuindu-l cu coșmaruri ce ulterior s-au reflectat și în deteriorarea stării sale de sănătate. Efectiv crearea unui mediu ostil în care nu mai exista energie sau interes pentru a menține o relație, ce știm bine că necesită resurse mentale și emoționale.

Clientul meu ajunsese să sufere de terori nocturne în fiecare noapte. I-a afectat sănătatea până la punctul în care slăbise fără să vrea 15 kilograme. Și acesta e sportiv, merge la sală, se îngrijește de corpul său, iar la față îmbătrânise parcă 10 ani în doar 12 luni. Chiar ceva îngrozitor.

Noroc însă că a fost sincer cu mine și și-a notat tot ce văzuse suspect de la această familie, încât să pot descoperi că natura blestemului era făcută cu duhurile celor morți.

Aici intervine un mare avantaj de partea sa și a mea.

Un lucru pe care mulți vrăjitori din popor poate nu îl cunosc este această ierarhie cosmică a duhurilor. Mai pe scurt, fiecare duh răspunde în ierarhie altuia superior. În cazul celor morți, am apelat la Barachiel, Arhanghelul Scorpionului, ce corespunde și cu moartea și toți cei plecați din lumea aceasta.

Odată ce a primit obiectul consacrat de la mine, coșmarurile s-au oprit imediat. Obiectul în sine, marcându-l ca fiind sub protecția directă a Arhanghelului, iar morții neavând drept să îl vatăme, s-au oprit.

Bineînțeles că sănătatea acestuia va necesita timp să se vindece și îi recomand să apeleze la medic, să se odihnească și să își acorde timp, dar e un pas mare înainte.

Va trebui să mai explorez și importanța ierarhiei, dar voi face asta cu altă ocazie.

O zi sau seară bună,
Frater Iustin

duminică, 18 ianuarie 2026

Puterea speranței





Recent am avut o conversație cu o clientă ce mi-a cerut ajutorul în legătură cu fiica ei. Păstrez legătura cu dânsa de peste un an și jumătate deja și inițial mi-a povestit cum aceasta trece prin multe suferințe și încercări.
Imediat înainte să ofer o soluție, m-am uitat pe astrograma acesteia și am văzut cum Luna zăcea în casa a 12-a, formând un triplu careu cu Saturn și Marte.

Acest plasament indică o persoană foarte sensibilă emoțional, cu predispoziție spre emoții negative de teamă, cât și furie reprimată.
Mi se părea chiar trist, fiindcă îmi dădeam seama doar din astrogramă că este o fată foarte inteligentă, fiind plecată încă din adolescență la studii la medicină în afara țării și având în școală și liceu mereu 10 pe linie.

Dar, din păcate, emoțional foarte negativistă. Am mai făcut un medalion consacrat cu puterea Lunii, încât să îi reducă din emoțiile negative, și chiar dacă acestea au scăzut și coșmarurile ei au dispărut, după cum am explicat în articolul acesta precedent, în continuare simțea că nu se poate bucura de viață.
Așa că am zis că putem să ducem lucrurile mai departe, să introducem puțină speranță și optimism în viața ei.

Inițial speram să fac o operațiune cu puterea planetară a lui Jupiter, dar cum timpul mă presa, am optat să consacrez o brățară din lapis lazuli, una chiar foarte frumoasă, achiziționată de la magazinul Hathor, cu puterea astrologică a semnului Săgetător.

Săgetătorul posedă multe din calitățile jupiteriene, fiind semnul de domiciliu al celei mai mari planete din sistemul nostru solar. Eu nu sunt nativ Săgetător, neavând nici Soarele, nici Luna și nici Ascendentul în acest semn, dar măcar am o apreciere profundă pentru tot ce este sagitarian.

Simt că oamenii sagitarieni sunt în stare să vadă partea frumoasă și luminoasă a vieții, inclusiv în cele mai întunecate și dificile momente. Și e deplin de înțeles, fiindcă acest semn corespunde cu întunecarea progresivă a zilelor din timpul anului, aceasta culminând în jurul Solstițiului de iarnă, când în emisfera nordică zilele devin cele mai scurte și nopțile cele mai lungi.
Te-ai gândi că în aceste vremuri lumea ar fi creat arhetipuri sau simboluri ce ne-ar împinge spre disperare și lipsă de speranță, dar nu. Iată cum, timp de mii de ani, Săgetătorul ne arată cum să țintim către orizont, crezând — nu știind, ci doar crezând cu inima — că vor veni și vremuri mai bune, zile mai lungi, când omul se va bucura de bună companie, familie și prieteni în jurul focului, spunând povești, mâncând mâncare gătită cu dragoste și râzând la glume și anecdote auzite de la cei dragi.

Fiica cliente i mele a cunoscut această schimbare sagitariană. Mi-a zis că viața nu o mai apasă așa mult, că nu mai simte că totul e greu și întunecat și a făcut un pas uriaș organizând o petrecere la ea acasă cu noul ei iubit, asta pentru prima dată în viața ei.

Chiar sper în continuare ca această contribuție a mea să o fortifice, să vadă că mereu există speranță, lumină și frumusețe în viață, indiferent că ne merge bine sau rău. Un om ce cară acest foc interior este puternic spiritual, fiindcă e animat de căldura pe care o emană în jur și ridică spiritele tuturor din cameră când intră.

Multe binecuvântări tuturor,
Frater Iustin

luni, 29 decembrie 2025

Egregorul grupului

Din când în când mai aleg să sparg gheața și să vorbesc și despre lucruri mai personale legate de practica mea. Sunt pe drumul acesta probabil din 2003 sau 2004, dar activitatea mea ocultă a fost întreruptă după niște evenimente ce m-au cam dezgustat de tot mediul acesta ezoteric, în mod deosebit cel românesc.

Un lucru constant însă a fost reticența mea față de a intra în grupuri, organizații, coven-uri, inclusiv în masonerie, după ce primisem o invitație de la un prieten, asta prin 2012. Am mai tot cercetat motivele pentru care mă simt așa de sceptic când vine vorba de grupuri și, pe lângă argumentele logice, am descoperit că am și Saturn în casa a 11-a. Ceea ce înseamnă că pentru mine prieteniile trebuie să aibă o anume greutate și că influența Marelui Învățător mă face să învăț lucruri importante din experiențele în grupuri, dar niciodată să nu fac parte din ele cu adevărat.

Poate asta mă face să fiu așa mai singuratic de fel, dar vine și cu beneficiile aferente. Iar aceste beneficii vin în mod deosebit când vorbim de protecția mea față de egregorii acestor grupuri din care am făcut parte sau din care aș fi făcut parte.




Probabil cea mai ciudată și bizară experiență a fost, cred, prin 2007–2008. În orașul meu natal, Tulcea, mă abordează un tip care îmi zice că a văzut că am potențial pentru ocultism și magie și mi-a zis că el a descoperit un fel de linie șamanică celtică din care el ar face parte. Tudor (nu e numele său adevărat) era chipeș, ceea ce îl făcea atractiv față de femei, foarte elocvent și aborda viața cât și ocultismul cu aparent mult entuziasm.

Carisma sa a prezentat totuși o problemă pentru câțiva dintre adolescenții care se hotărâseră să îl urmeze și să îl asculte. Acesta a umplut mințile mai multora dintre noi cu povești fantastice ale unei lumi paralele. Fiecăruia dintre noi ni se asignaseră anumite puteri elementale și am fi avut conexiuni cu spirite elementale din această presupusă linie magică celtică despre care Tudor vorbea.

În perioada aceea eram pasionat de magia haosului, dar mai cochetam și cu magia ceremonială în paralel. Dar, cum nu aveam vreo pregătire formală și cum cititul și studiatul pentru mine erau cam plictisitoare, am zis să intru în grupul lui Tudor și să văd ce e cu el și cu magia elementală celtică despre care vorbea.

Aș putea să înșir zeci de pagini despre întâmplările dubioase cu Tudor, dar nu acesta este scopul articolului. Ideea era că Tudor, cel mai sigur, ne vindea gogoși. Îi plăcea atenția, îi plăcea să fie băgat în seamă și să fie considerat important. Și cumva îl și înțeleg: fiind dintr-un orășel mic ca cel din care vine, nu se întâmpla mai nimic interesant și bănuiesc că acesta ne invitase în fanteziile sale de aventură și magie să participăm colectiv.

Problema mea era că începusem devreme să nu îl cred, dar curiozitatea mă tot făcea să mă întâlnesc cu grupulețul său și să alergăm după amenințări imaginare și să ne folosim puterile magice, chipurile. Știam că acest tip mințea, dar încă nu înțelegeam puterea egregorului de grup pe acele vremuri. Chiar dacă fantezia în care Tudor ne invitase nu avea nicio treabă cu magia adevărată și era un fel de LARPING (nici nu știam ce înseamnă asta atunci), simțeam cum TREBUIA să particip la poveștile închipuite de către acesta și alți membri ai grupului la fel.

Un alt amic de-al meu, care nu era din Tulcea și venea din Sulina, despre care știam că era și el pasionat de magie, mi-a zis pur și simplu că Tudor ne manipula pe toți, ne mințea, dar mai mult, începusem și să credem că minciunile sale sunt reale. Închipuiri ce sunt puternice, construcții imaginare sau structuri mentale de grup ce ne acaparaseră pe toți. El, fiind din afară, avea această luciditate.

Oricum, partea bună la această întâmplare e că nu făceam nimic periculos sau ilegal. E de constatat cum egregorul grupului acestuia, de cam 8 persoane în total, avea atâta putere asupra noastră și cum, pentru vreo 4 luni, nu ne lăsa să ne vedem de viețile noastre. Între timp, Tudor a trebuit să plece din țară, probabil pentru oportunități de muncă, și tot grupul se prăbușise, iar fiecare am mers pe căile noastre.

Tudor nu cred că era neapărat rău intenționat, dar cred că era un individ extrem de plictisit și, nefiind nici affluent financiar, își folosea imaginația ca să își facă viața mai interesantă. Da, cred că e un mitoman compulsiv, dar acțiunile sale nu au dus la ceva literalmente rău sau periculos.

Acesta nu e același lucru pe care îl pot spune despre alte grupuri pe lângă care am stat când am decis să vin în București pentru facultate. Am fost racolat imediat în tot felul de anturaje dubioase: de la reik-iști, radiesteziști, „necromanți” (zic în ghilimele, fiindcă numai necromanție nu era, alte închipuiri), sau pur și simplu oameni pasionați de muzică ce voiau doar să meargă la concerte de metal.

Implicările mele în aceste grupuri nu au fost dăunătoare neapărat, dar asta fiindcă am norocul să posed un mare discernământ și să plec imediat ce simt că ceva miroase urât. Dar m-au făcut conștient de puterea conștiinței colective a grupului, a egregorului.

În trecut am mai vorbit despre cartea Egregores, scrisă de către Mark Stavish, despre cum, când cel puțin două persoane se întâlnesc și comunică și fac ceva în comun, se formează începutul unui egregor. Un egregor este format din energia colectivă a membrilor grupului. De exemplu, România și identitatea românească este un egregor de zeci de milioane de indivizi. La fel cum acesta nu pare neapărat malefic, sunt și egregori ce pot fi foarte și chiar periculoși, și vedem acest lucru în cazul sectelor religioase fanatice, în mai multe religii. Mulți membri ai Bisericii Mormone ce aleg să plece din sânul acestei religii raportează cât de greu le este să se adapteze la societatea din afara bisericii lor. Alte forme de egregori, chiar și mai malefice, sunt cele ale organizațiilor criminale precum Mafia, Cosa Nostra, sau gang-uri precum The Crips, MS-13, Hells Angels.

În cazul părăsirii grupului și a organizației, membrii pot fi pedepsiți foarte dur, uneori cu moartea. Acum, dacă ați citit până acum, latura voastră mai rațională ar spune că ce zic aici sunt porcării, că nu un spirit, un egregor acționează direct asupra ta când te pedepsește dacă alegi să pleci sau să nu mai participi; până la urmă, tot oameni, tot indivizi sunt.

Și aici, da, aveți dreptate: sunt indivizi care acționează, dar sub voința colectivă a grupului, a minții grupului, a egregorului. Vedem acest efect imediat în cazul nostru, cu egregorul României. Eu nici nu mă gândesc, ci devin plin de furie când văd cum cineva, oricine, arde, urinează sau scuipă pe steagul țării noastre, asta fiindcă egregorul României are un efect destul de puternic asupra mea. Mai pe scurt, se întâmplă să fiu foarte patriot.

Dar ca individ, eu nu sunt abuzat în astfel de instanțe; este doar o bucată de pânză vopsită în albastru, galben și roșu, tricolorul românesc. Dar când văd cum cineva abuzează de acest simbol, imediat simt furie, ca și cum eu personal am fost abuzat.

Egregorul României lucrează prin mine și mă împinge să „fac ceva” sau să mă răzbun. Totuși, sunt lucid și știu că aceste gânduri și impulsuri emoționale nu sunt neapărat ale mele. Nu acționez violent, dar pot spune măcar ceva, pot ridiculiza pe cei care au făcut astfel de gesturi, fiindcă văd simbolurile României ca extensie a propriei persoane, nu pe plan fizic, dar aparținând acestui egregor, pe plan psihic și astral.

Ideea cu care îmi doresc să plecați, terminând de citit acest articol, este de a deveni conștienți de egregorii din viețile voastre, să vă dezvoltați acest discernământ și să analizați: „oare apartenența la acest grup îmi aduce și mie vreun beneficiu, sau sunt aici doar să slujesc sub amenințarea fricii, terorii sau rușinii?”

Sper să mai vorbim despre acest subiect și pe viitor.
Până atunci, vă urez La mulți ani! și să ne vedem și auzim sănătoși în 2026.

Frater Iustin

sâmbătă, 13 decembrie 2025

Lectura necesară

 Am vorbit în trecut despre practică, jurnale magice, meditație și alte aspecte fundamentale ale acestei căi. A venit momentul să abordăm un subiect pe care mulți îl evită sau îl tratează superficial: lectura necesară — sau, spus direct, lectura obligatorie.

Când spun „obligatorie”, nu mă refer la vreun examen formal. Majoritatea practicanților de magie înaltă nu mai aparțin astăzi unor ordine sau organizații inițiatice. Însă asta nu înseamnă că standardele au dispărut.
Dimpotrivă. Trăim într-o epocă în care avem acces la o cantitate de literatură ezoterică fără precedent în istorie. Texte care, timp de secole, au fost păstrate în cercuri restrânse sunt astăzi disponibile oricui are disciplina să le caute și să le citească.



Și totuși, spre dezamăgirea mea, văd tot mai mulți oameni care se declară „magicieni” sau „ocultiști” și care ignoră complet acest aspect esențial. Ignoră lectura. Ignoră studiul. Ignoră tradiția.

Da, știu: toată lumea vrea rezultate rapide. Bani. Putere. Influență. Sex. Control.
Dar calea magică nu este o scurtătură pentru acumularea de dorințe, ci un proces de transformare personală. Fără dezvoltare interioară, magia se reduce la superstiție, fantezie sau — mai grav — autoamăgire.

Indiferent dacă folosești magia pentru scopuri aparent „banale” — un interviu, protecția casei, claritate mentală — sau dacă urmărești o evoluție spirituală profundă, fără lectură nu există fundament.

De ce insist atât de mult pe acest punct? Pentru că observ un fenomen îngrijorător: noii practicanți își iau informațiile din cele mai slabe surse posibile. Meme. Clipuri de 30 de secunde. Grupuri dubioase de social media. TikTok ezoteric făcut pentru clickuri, nu pentru adevăr.
Chiar și atunci când apare un sâmbure de adevăr, el este scos din context, distorsionat și servit într-o formă inutilă sau periculoasă.

Rezultatul? Oameni care cred că „știu”, dar nu înțeleg nimic. Practicanți care repetă jargon fără să stăpânească conceptele. Și o confuzie generalizată care face mai mult rău decât bine.

La toate acestea se adaugă iluzia inteligenței artificiale. Chatbot-uri precum ChatGPT sau Grok sunt prezentate ca „oracole moderne”, când în realitate sunt doar motoare de reorganizare a informației existente pe internet.
Le-am folosit extensiv și pot spune clar: pentru cercetare ezoterică serioasă, sunt slabe. Inexacte. Uneori complet greșite. Le-am corectat de nenumărate ori în privința corespondențelor astrologice, simbolismului ocult sau interpretărilor autorilor clasici.

Un chatbot nu are discernământ. Nu face diferența între un text tradițional solid și o carte prost documentată, publicată fără note de subsol sau rigoare. Îți va livra ce găsește — nu ce este adevărat.

De aceea, dacă îți pasă cu adevărat de evoluția ta spirituală și de practica magică, nu sări peste lectură. Caută cărțile citate în manualele și tradițiile pe care le studiezi. Citește-le cap-coadă. Și dacă nu le înțelegi din prima, citește-le din nou după ce ai acumulat experiență.

Pe lângă cunoaștere, lectura face ceva esențial într-o epocă a distragerii: îți antrenează atenția. Capacitatea de a rămâne cu un subiect. De a gândi profund. De a discerne.
Iar acest discernământ este cea mai bună protecție pe care o poți avea.

Când vei întâlni informații false sau „învățători” dubioși, nu vei mai fi impresionat. Vei ști să te oprești și să spui: „Nu. Asta nu corespunde cu ce am studiat, cu ce au scris adevărații maeștri.”
Iar falșii guru, atât de numeroși în mediul ocult online, nu vor mai avea nicio putere asupra ta.

Spor în toate.
Frater Iustin

joi, 4 decembrie 2025

Fără Magie pe Lună Nouă

Ar fi trebuit să îmi exprim părerea când luna chiar era nouă, nu când e plină. Dar voi reveni și la luna plină cu altă ocazie.

Fiind curios de fel, am intrat pe tot felul de grupuri de Facebook legate de practică magică. Unele cu membri care au experiență și știu bine despre ce vorbesc, altele mai puțin.

De fiecare dată când e o lună plină sau nouă apar postări și întrebări legate de ce ritualuri ar fi recomandate. În cazul lunii pline, potențialul este destul de mare. Dar, fiindcă energiile sunt atât de intense, mai degrabă faci o operațiune ori înainte, ori după ce e luna plină.

Însă problema mai serioasă nu e legată deloc de luna plină, ci de luna nouă.



Nu știu de unde a apărut credința asta — poate din cauza celor care învață ocultism de pe TikTok sau doar din meme — dar foarte multe persoane sunt de părere că luna nouă prezintă o oportunitate fantastică pentru ritualuri.
Indiferent de originea acestei credințe, țin să vă informez că acest lucru nu este adevărat, și voi explica de ce.

Luna — și aici nu mă refer doar la satelitul natural al Pământului, ci și la conceptul și simbolul magic — este poarta prin care toate manifestările au loc. După cum bine știm, luna trece prin faze de creștere și descreștere. Contracție și relaxare.
Luna este probabil cel mai important astru cu care interacționăm când practicăm magie.

Iar aici practicanții magiei haosului poate mă vor contrazice și vor spune: „Nu, bro, e vorba doar de intenție. Intenția este tot ce contează.”
Dar acest lucru nu este adevărat.

Într-adevăr, intenția contează foarte mult — fiindcă, dacă nu ar exista intenția, această voință, nu te-ai pune să faci un ritual. Nu ți-ai pregăti altarul, instrumentele, tămâia, lumânările, sigiliile etc.
Dar, în cazul lunii, în funcție de fazele prin care aceasta trece, avem posibilitatea sau lipsa posibilității de a manifesta o intenție.

Luna corespunde cabalistic și cu sefira Yesod, sefira Fundației. Pe această fundație, această piatră de temelie, este construită realitatea fizică și manifestată.
Când mă refer la Lună aici, cum am zis mai devreme, nu vorbesc doar despre astronomie, ci despre locul pe care acest corp celest îl ocupă în conștient și în subconștientul nostru.

Când luna este plină, devenim cel mai conștienți de existența acestei forțe ascunse, iar influența lumii nevăzute se resimte cel mai puternic. De aceea există multă tensiune energetică, emoțională, sau — în limbajul specific acestei practici — tensiune magică.

Când luna este nouă, adică în conjuncție cu Soarele, aceasta este ocultată, ascunsă, iar pentru noi, atât la nivel conștient cât și inconștient, e ca și cum nu există.
Nimeni nu vede luna nouă decât dacă asistă la o eclipsă de Soare, și atunci suntem în umbra Lunii — ea blochează lumina solară. Dar, în absența unei eclipse, devine aproape imposibil să arăți cu degetul spre cer și să spui: „Uite, acolo este Luna Nouă.”

Lipsa abilității de a o vedea, de a o percepe, coincide cu subconștientul nostru, care este blocat în a trimite intenții în macrocosmos și în lumea astrală, pentru ca ulterior să primim un răspuns sau un rezultat.

Cel mai des — și în cele mai fericite cazuri — când vei face un ritual pe lună nouă, nu va fi absolut niciun efect.
În cazuri nefericite, te vei trezi cum întregul ritual iese pe dos: intenția nu este primită sau chiar respinsă, iar în loc să obții rezultatul dorit, ajungi într-o poziție și mai neplăcută.

Nu e diferit nici în cazul Vidului Lunii, dar măcar acolo ai garanția că nu se va întâmpla nimic, nici pozitiv, nici negativ, și că întreaga ta intenție de ritual este trimisă în neant, fără răspuns. Și chiar dacă nu e ideal să îți irosești timpul în astfel de circumstanțe, măcar știi că nimic nu se va schimba.

Nu la fel și cu luna nouă, așa cum am exemplificat mai devreme.

Dacă vreți să înțelegeți mai bine simbolismul Lunii în magie — fie că e vorba de ritualuri simple cu lumânări, fie de magie planetară — vă recomand să studiați cu atenție simbolismul astrologic al acestui satelit.

Dacă vreți să mergeți un pas mai departe și să aprofundați, recomand călduros cartea „Why Magick Fails” scrisă de Nick Farrell.
Acolo veți întâlni nu doar explicații despre felul în care Luna poate face sau desface un întreg ritual, dar și alte bariere pe care e necesar să le depășim pentru a vedea voința împlinită.

O zi bună.
Frater Iustin