Mâncare și Împământare.

Împământarea este printre cele mai importante obiceiuri pe care le putem face. Facem împământare pentru a fi conectați la realitate și a nu ne pierde în lumi imaginare și este fundamentul pe care construim restul de tehnici mai complexe ce ne deschid ulterior și spre percepții extra-senzoriale.  

Am mai dat un exemplu de un exercițiu simplu, dar eficient de împământare în acest articol. De data aceasta vin cu o altă metodă pe care lumea o ignoră, ba unii chiar o consideră deloc spirituală, având aspirații înalte de a trăi doar cu energia soarelui sau aerului.  

Și ok, poate corpul tău eteric poate supraviețui cu așa ceva, teoretic, dar cel fizic pe care îl ai, nu. Deci dacă vrei să descoperi abilitatea de călătorie astrală permanentă și definitivă, te poți înfometa până la punctul în care organele îți cedează și părintele îți va cânta veșnica pomenire în timp ce rudele te duc pe ultimul drum. Dar sunt sigur că nici unul dintre voi nu vrea asta.  

Așa că iată lucrul uimitor pe care îl poți face ca să te poți împământa: să mănânci.  

Pare dubios de simplu, dar mâncarea ne ajută enorm de mult să ne împământăm, atâta timp cât vorbim despre mâncare sănătoasă care nu este ultra-procesată, plină de uleiuri și zaharuri dăunătoare. Mâncarea chiar are funcția de a ne conecta la pământ, la sol și la realitatea solidă, fiindcă literalmente ingerăm produse alimentare care deseori sunt solide, pentru a susține continuitatea în lumea aceasta.  

Dacă o privim din perspectiva cabalistică, sefira Malkuth corespunde cu lumea materială în care ne aflăm și trăim din momentul nașterii până când corpul nostru își atinge limita de existență în timp și răposăm.  

Aici îmi permit să adaug câteva comentarii legate de multe persoane care vor să fie spirituale. Din păcate, văd extrem de mulți astfel de indivizi care sunt obsedați aproape exclusiv doar să vadă spirite, să își deschidă al treilea ochi, să călătorească în astral și să ducă o viață cât mai deconectată de corpurile lor.  

Deseori asta se traduce în ignorarea nevoilor fizice de nutrienți și abordarea unei alimentații foarte restrictive precum veganismul sau variante și mai extreme, precum frutarianismul.  

Mai sunt și cazuri în care aceștia postesc mai multe zile la rând pentru a obține acea stare psihică de ușurime, când simt că plutesc și confundă aceste stări cu spiritualitate.  

Chiar dacă în multe practici se postește pentru a spori agerimea minții (Știm că și Socrate postea pentru acest motiv), și mai sunt și beneficii de a intra în starea de autofagie, până și în cazul bisericii ortodoxe de la noi din țară nu se recomandă să intri direct într-un post mănăstiresc fără să ai pregătirea prealabilă. Pe scurt, poate fi periculos. Ajungi să fii subnutrit și te trezești cu deficiențe serioase ce duc la slăbire bruscă, împreună cu complicații fiziologice în care nu voi intra aici.  

Totuși, chiar dacă nu postiți și nu țineți un regim alimentar atât de restrictiv, în dorința de a obține „viziuni” vă puteți ignora nevoile corpului.  

Simptomele pentru energii dezechilibrate, ce necesită împământare, sunt următoarele:

- Amețeală  

- Migrene  

- Inabilitate de a-ți aminti lucruri  

- Pierderea de obiecte  

- Visat cu ochii deschiși și inabilitate de concentrare  

- Sensibilitate la lumină și zgomot  

- Dezechilibru fizic  

- Insomnie  

- O senzație de disconfort la nivelul fizic, ca și cum pielea este încărcată magnetic.

Acum revenind la mâncare. Există alimente care te împământează mai ușor și mai rapid decât celelalte. În funcție de cât de mult credeți că aveți nevoie să vă împământați, puteți să alegeți ce preparat să vă gătiți sau să comandați când mergeți la un restaurant.

1. Slabe  

În această categorie intră fructele în general și legumele cu un conținut slab de carbohidrați, precum roșiile, castraveții, dovleceii, conopida, ardeiul gras/iute, varza, bamele.

2. Medii  

Aici avem, în general, legume cu conținut mai ridicat de carbohidrați și proteine, precum fasolea, lintea, orezul, cartofii, sfecla, vânăta, mazărea.  

Găsim și produse de origine animală în această categorie, precum lactatele cu conținut slab de grăsime: iaurtul, laptele, brânza nematurată.  

Alt aliment cu grad mediu de împământare este peștele cu conținut mic de grăsime.

3. Puternice  

Aici găsim, în general, produse de origine animală. Carnea, în mod deosebit carnea de vită sau vânat. Peștele gras, racul, homarul, creveții și alte fructe de mare.  

Ouăle de toate felurile.  

Organele și produse derivate din organe, precum ficatul și pate-ul de ficat(nu si pateul din comert, daca vrei beneficii pe partea asta cel mai bine ti-l prepari singur).  

Lactate cu conținut ridicat de grăsime, precum untul și brânzeturile maturate.

Dacă sunteți pasionați de gătit, aveți un motiv în plus să acordați atenție meniului pe care îl pregătiți.  

Legat de felul în care mâncați cu intenția de a vă împământa: încercați să o faceți fără să aveți atenția distrasă. Vă așezați la masă, puteți spune și o scurtă rugăciune înainte, mulțumind pentru bunurile de care aveți parte pe masă, puteți să mulțumiți animalelor și plantelor sacrificate pentru susținerea voastră, arătând respect și către spiritele lor. Apoi mâncați fără să vă uitați la televizor, fără să ascultați ceva, fără să vorbiți prea mult.  

Cu fiecare îmbucătură, savurați gustul și nu vă grăbiți să terminați ce aveți în farfurie. Acordați-vă timp încât să trăiți această experiență ca și cum ar fi una spirituală.  

Simțiți cum alimentele consumate pe parcursul zilei vă susțin și vă întrețin și vă conectează iar la pământ, completând procesul de împământare.

Multe binecuvântări.  

Frater Iustin.

Cele 4 Elemente - Foc

Încheiem seria aceasta de scurte articole cu focul, cel mai misterios dintre cele 4 elemente.  

Focul este cel mai elusiv dintre cele 4 elemente, fiindcă dintre toate stările de agregare pe care le asociem cu elementele magice, acesta nu este o stare, ci un proces transformativ.  

Ce cunoaștem noi ca fiind foc este o serie de reacții chimice ce produc lumină și căldură. Focul nu poate exista fără combustibil, oxigen și scânteia necesară pentru a-l declanșa. Ce mai este interesant este că reacția chimică a focului, de exemplu când arde lemn (un obiect solid), produce dioxid de carbon, care este un gaz și îl găsim în aer, dar și vapori de apă.  

Deci, inclusiv privind fenomenul focului în lumea materială, vedem că are calități transformative profunde.  

La fel, în prezența focului sau a căldurii produse de către acesta putem atât topi gheață sau alte metale pentru a fi prelucrate, dar putem și întări și solidifica lucruri, precum lutul în cazul olăritului sau obținerea sărurilor, ceva solid (pământ).  

La fel cum trupurile noastre sunt compuse din pământ, apă și aer, fiecare dintre noi posedăm și focul interior. Extragem nutrienți din mâncare, care de obicei este solidă; aceasta este folosită pentru a construi noi celule, fiind cărate de către sânge în locurile cu pricina. La fel, carbohidrații sau cetonii pe care îi avem în corp sunt folosiți împreună cu oxigenul pe care îl extragem din aer pentru a produce foc, reacțiile chimice din mitocondrii ce ne dau energie să ne mișcăm și pentru a trăi.  

Dar focul pe plan fiziologic merge mai departe, fiindcă în cazul nostru, ca ființe umane, 10% din oxigenul pe care îl consumăm, sau în unele instanțe chiar mai mult, e folosit în reacțiile chimice din creier și sistemul nervos, formând gânduri și inclusiv experiențele noastre, atât în stare de veghe, cât și în somn.  

Deci, înțelegem că focul are profunde puteri transformative la nivel fizic și implicit la nivel spiritual.  

Mai știm despre foc că este și imprevizibil și foarte periculos dacă nu este controlat. De aceea exersăm precauție de fiecare dată când facem un ritual care implică lumânări sau când gătim etc.  

Focul, fiind atât de puternic în a transforma și schimba lucruri, trebuie să fie invocat cu maximă atenție, și de aceea este ultimul dintre cele 4 elemente în care discipolul este inițiat în cadrul școlilor de mistere vestice sau europene.  

Cabalaistic, acesta este asociat cu lumea cea mai abstractă, și anume Aziluth, ce corespunde, în funcție de modelul cabalistic dat, ori doar cu sefira Kether, ori cu triada înaltă formată din Kether, Chokmah și Binah.  

În plus, litera ebraică asociată cu acesta este Shin, care mai înseamnă și dinte. Iar dacă o privim, ne putem ușor imagina o flacără împărțită în 3. Este și primul element care a fost creat, urmând apoi în ordinea creației lor cu apa, aerul și pământul, iar ca gen este asociat cu masculinitatea.  

Focul este mereu dinamic, mereu în mișcare, fie că ar sta pe loc într-un șemineu sau într-o formă de ardere necontrolată, și dacă este necontrolat, poate fi deosebit de distructiv.  

De aceea, când trecem printr-o experiență tulburătoare sau dureroasă ce s-a întâmplat brusc, spunem că "ne-am ars".  

În sistemul oriental de Chakre, acesta este asociat cu Chakra nr. 3, Manipura, ce este localizată în plexul solar. Este interesant că tot aceasta e poziționată aproximativ în aceeași locație ca sefira Tiphereth, a frumuseții, care este planetar corelată cu soarele.  

În tarot, acesta corespunde cu baghetele, reprezentând torțe sau sursa focului.

Iar trăsăturile sale sunt uscăciune și căldură.

În continuare voi lista și celelalte corespondențe ale acestui element:

- Arhanghelul: Michael  

- Îngerul: Aral  

- Regele elemental: Djin  

- Elementali: Salamandre  

- Punct cardinal: Sud  

- Culori: Roșu  

- Zodiile asociate: Berbec, Leu, Săgetător

Multe Binecuvântări,  

Frater Iustin

Cele 4 Elemente - Apa

Trecem la următorul element din seria aceasta și anume Apa.  

Încă o dată, la fel cum am menționat și la celelalte două articole precedente despre pământ și aer, când mă refer la apă, nu discut neapărat despre formula chimică pentru apă H₂O, ci starea de agregare lichidă. Noi îi spunem apă fiindcă aceasta este lichidul cu care interacționăm cel mai mult și îl cunoaștem cel mai bine.  

Apa este menționată în geneză, cât și în texte mai vechi referitoare la creație. În acestea, Dumnezeu separă apele de sus de cele de jos, făcând bolta cerească care ține apele de sus și pământul care împinge apele de dedesubt.  

În mai multe mituri ale creației, apa este asociată și cu haosul sau forțe de nestăvilit. În cazul civilizațiilor din Mesopotamia, zeități străvechi și malefice sunt acvatice, precum Tiamat, Kingu și Absu.  

E necesar ca un zeu benevolent să lupte contra forțelor haosului, anume Marduk, și să înfrângă zeii monștruoși, încât să creeze lumea și omenirea din carcasa zeiței Tiamat și sângele soțului ei Kingu.  

Apa, împreună cu pământul, sunt elementele tipic asociate cu latura feminină a creației și divinității, având calitatea de a fi receptivă. Apa este corelată cel mai des cu emoțiile și fluxurile, schimbările de dispoziție, fiind strâns asociată și cu ciclurile lunare ce corespund cu mareele și ciclul menstrual. Asociem apa cu emoțiile la nivel fiziologic fiindcă acestea sunt guvernate de către hormoni în corp, ce generează aceste stări fie că vorbim de adrenalină, cortizol, serotonină și hormonii sexuali precum testosteron, progesteron și estrogen. Aici vedem legătura directă la un nivel fizic între „apă” și emoții.  

Mai știm și că apa are calitatea de a absorbi calitățile altor substanțe și plante; cafeaua, ceaiul, alcoolul etc. au abilitatea de a schimba emoțiile și stările consumatorului.  

Pe lângă asta, chiar dacă natura pare a fi haotică, știm că apa se poate adapta la mediul său, capătă forma vasului în care este ținută și este maleabilă.  

Dintre Chakrele din sistemul Oriental, apa corespunde cel mai puternic cu Swadhisthana, chakra 2, ce este localizată în zona organelor sexuale. Vedem iar corelația între apă și hormoni.  

Cabalistic, aceasta corespunde cu lumea a 2-a, Briah. Acest domeniu cabalistic este condus de către arhangheli, câte unul pentru fiecare sefira; în plus, din numele sacru al lui Dumnezeu, YHVH, apa corespunde primului Heh, iar litera ebraică asociată cu aceasta este Mem.  

Cartea de tarot asociată cu aceasta este Spânzuratul și întreaga suită de cărți de cupe. Revenind tot la Cabala, calea Maim leagă două sefire de pe pilonul severității, Geburah (Puterea) de Hod (Splendoarea).  

În continuare voi lista și celelalte corespondențe ale acestui element:  

- Arhanghelul: Gabriel  

- Îngerul: Taliahad  

- Regele elemental: Nikssa  

- Elementali: Ondine  

- Punctul Cardinal: Vest  

- Culori: Albastru, Acvamarin  

- Zodiile asociate: Rac, Scorpion, Pești  

Multe Binecuvântări,  

Frater Iustin

Ce sunt Orele Planetare

O dată ce reîncepusem practica magică mai serios, m-am confruntat cu orele planetare. Le văzusem în multe cărți, inclusiv "Cheia lui Solomon, Regele", referințe în "Arbatel - De Magia Veterum", plus câțiva youtuberi precum Frater Xavier.  

De fapt, chiar achiziționasem cursul său "The Seven Planetary Powers", pe care îl recomand și vouă dacă sunteți interesați de magie planetară. Am beneficiat de o explicație amănunțită despre orele planetare și funcțiile acestora.  

Dacă vorbim despre ore planetare, trebuie să înțelegem și originea acestora. Mai întâi, divizarea săptămânii în 7 zile. Această numerotare de câte 7 zile dintr-un ciclu întreg apăruse prima dată în Mesopotamia, pe vremea civilizației sumeriene; ulterior a fost adaptată și preluată de către babilonieni și akkadieni, ajungând la poporul evreu și cel grec. În cazul evreilor, știm că au adoptat această numărare ciclică în urma exilului în Babilon, după cucerirea regatului Iudeea de către acest imperiu. 

 

Încă nu este clar dacă sumerienii și babilonienii dădeau și nume acestor 7 zile, la fel cum facem astăzi, dar e clar că numărul 7 are o valoare mistică și magică puternică. Are și această legătură ce o vedem inclusiv în Biblie. Dumnezeu creează lumea și omul în 6 zile, iar în a 7-a se odihnește, de aceea, pentru religiile avraamice, a 7-a zi este considerată sacră.  

În fine, motivul pentru împărțirea zilelor în cicluri de câte 7, anume săptămâni, era unul de ordin practic: o dată cu revoluția agrară, era esențial ca liderii tribali sau statali să știe cum să măsoare trecerea timpului. Cel mai evident motiv este fix cel legat de agricultură. Știm că unele plante cresc doar într-o anumită perioadă a anului, cu Luna în poziție prielnică și în creștere la semănat. La fel, oamenii observaseră și această ciclicitate a naturii, legată de Lună și Soare, amândouă purtând o semnificație puternică, legată de agricultură, dar și de migrația și comportamentul animalelor sălbatice pentru vânat, cât și cele domestice.  

Am fi putut, ca specie, să dezvoltăm poate și alte metode de a măsura timpul, însă, sincer, ar fi fost absurd să ignorăm faptul că, din perspectiva noastră pe Pământ, trăim într-un ceas cosmic, iar rotațiile și revoluțiile astrelor pe cortina celestă a nopții (sau zilei) sunt modul cel mai precis și constant de măsurare.  

Astfel, cerul a fost inspirația pentru conceptele și ideile dezvoltate despre timp și felul în care ni-l măsurăm din acel moment până în zilele de astăzi.  

E amuzant aici cum, într-o societate atât de seculară ca cea în care trăim, în continuare folosim numele planetelor sau ale zeilor străvechi pentru a măsura timpul. Duminică (ziua Domnului, Sol), Luni (Luna), Marți (Marte), Miercuri (Mercur), Joi (Jupiter/Jove), Vineri (Venus), Sâmbătă (Saturn).  

O dată ce am reușit să definim aceste cicluri de câte 7, a urmat împărțirea acestei perioade, de la răsăritul primei zile, noapte, până la răsăritul următoarei zile, în 24 de ore.  

Dar când vorbim de ore planetare, nu mă refer la orele de 60 de minute. Acestea sunt o standardizare a orelor de care beneficiem o dată cu metoda științifică, dezvoltată acum aproape 3 secole, pentru o măsurare mai uniformă.  

Orele planetare, de fapt, sunt metoda veche în care măsurăm timpul. Astfel, chiar dacă avem 24 de ore, este important de ținut minte că ziua era măsurată de la răsăritul soarelui până la răsăritul soarelui. Adică o zi nu se termina la ora 12 noaptea, ci abia înainte să răsară soarele ziua următoare.  

Pe lângă asta, trebuie ținut cont că, din cauza variației de-a lungul anului a luminii soarelui, orele de zi și orele de noapte vor avea lungimi diferite, cu excepția a două zile pe an, la echinocțiul de primăvară și toamnă, când lungimea zilei și nopții este identică. Abia atunci putem vorbi de ore planetare de fix 60 de minute.  

În restul anului, orele de zi vor fi mai lungi pe timp de vară, iar nopțile mai scurte, iar iarna, orele de zi vor fi mai scurte și cele de noapte mai lungi.  

Mai devreme am menționat și succesiunea acestor zile și planetele corespondente. Dar aici apare și întrebarea: de ce au fix această ordine? Duminică, Luni, Marți, Miercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să ne uităm și la ordinea planetară chaldeeană pe care succesiunea de ore este bazată.  

Ordinea planetară chaldeeană stă la baza practicii magiei planetare și astrologiei și aranjează cele 7 planete în ordinea următoare, de la cele care se mișcă cel mai lent pe bolta cerească spre cele care parcurg eliptica cel mai rapid: Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur și Luna.  

Astfel, orele, indiferent de zi, mereu vor avea această succesiune. Într-o zi de sâmbătă, prima oră la răsărit de soare va fi cea în care Saturn este puterea planetară dominantă. Deci avem Saturn, care conduce în prima oră de sâmbătă, care este și ziua în care puterile acestuia sunt sporite. Apoi urmează, conform acestei succesiuni de ore, Jupiter, care este a doua cea mai lentă dintre planete, și continuă cu Marte, Soare, Venus, Mercur, Luna. Dacă suprapunem acest ciclu peste 24 de ore, sesizăm următorul lucru: ora care urmează în ziua următoare va fi mereu a 3-a din ordinea chaldeeană pe care am menționat-o. Deci ultima oră din zi (de fapt, noaptea) de sâmbătă va fi Soare, ceea ce înseamnă că prima oră din ziua următoare va aparține Soarelui, care conduce ziua de duminică.  

Dacă ați citit până aici și sunteți nedumeriți cum să le calculați, mai ales ținând cont de variația luminii soarelui și lungimii acestor ore, și vă îngrijorați că matematica e poate prea complexă, chiar dacă nu e, cel mai bine apelați la un site ca planetaryhours.net sau o aplicație pe smartphone.  

În caz că practicați sau vreți să practicați vreo formă de magie planetară, cel mai bine faceți ritualurile specifice acelei planete în ziua și ora planetară care corespunde acesteia. De exemplu, să spunem că aveți o competiție sportivă pe care vreți să o câștigați. Mai întâi apelăm la astrologie și vedem care planetă corespunde cu competițiile și întrecerile, iar dintre toate știm că Marte are acest domeniu, mai ales competițiile care includ și puțină fizicalitate sau luptă, fie că e fotbal, rugby, baschet, handbal sau sporturi de contact și arte marțiale.  

Pentru a obține rezultatul dorit, vei face ritualul în ora planetară a lui Marte într-o zi de marți. Dacă nu vreți să faceți calcule sau chiar să descărcați aplicația de ore planetare pe care am sugerat-o mai devreme, faceți ritualul cel mai bine imediat după ce răsare soarele. De fapt, acest lucru se sugerează și într-un grimoar mai simplificat precum "Arbatel - De Magia Veterum".  

Aceasta a fost scurta și deloc complicata introducere despre ce sunt orele planetare, de unde vin și cum pot fi folosite.  

Voi reveni în viitor și cu alte articole despre orele planetare și cum pot fi integrate în practica magică.  

Până atunci, vă doresc să aveți parte numai de lucruri bune.

Multe binecuvântări.  

Frater Iustin

Despre elecții astrologice și planificarea ritualurilor.

Recent, am avut plăcerea să văd efectele unui ritual deosebit de simplu, dar care a adus până acum rezultate constante timp de trei luni consecutive.  

În urma unei conversații cu Alex Scaraoschi, a cărui blog în engleză îl puteți găsi aici, a binevoit să îmi spună de o elecție foarte favorabilă pentru Mercur, asta în luna iunie.  

Îmi aduc aminte că pentru mine era ceva atipic, fiindcă poziționarea acestuia nu ținea cont și de ziua din săptămână corespunzătoare acestei planete, anume miercuri, ci era într-o zi de luni, din ce îmi amintesc.  

Sfatul său a fost să fac o operațiune simplă de tot, de fapt mi se părea prea simplă încât să funcționeze. Îmi place un anume nivel de efort în ritualurile magice, fiindcă simt că "fac treabă serioasă". De data aceasta era o simplă conjurație către Rafael la ora potrivită, înaintarea petiției și promisiunea de a-i dedica o lumânare mai târziu, spre seară, după programul de muncă.  

Cerința era legată de domeniul de muncă în care sunt implicat acum, educație și vânzări, ambele de natură mercurială. Țin să menționez că activitatea o desfășuram tot pe calculatoare, prin intermediul internetului, și toate tranzacțiile sunt procesate digital.  

Totuși, trăim într-o epocă dominată de tot ce e mercurial, așa că nu strică să te pui bine cu planeta comunicării.  

O provocare a firmei era că, în ciuda faptului că aveam multe oportunități de a vinde, numărul de facturi plătite din cele emise era foarte mic. Abia jumătate, până în acel moment, erau chiar achitate de către clienți, spre frustrarea mea, a colegilor și a managementului nostru.  

Era clar că ceva trebuia făcut și am rămas plăcut surprins să văd cum, la două sau trei zile după ce am făcut această simplă operațiune, managerul nostru a ținut o ședință adresând, ghice ce, chiar problema asta. Bineînțeles, a venit cu planuri, tactici și strategii de a corecta problema asta.  

În continuare eram puțin sceptic, așa că nu m-am gândit la rezultate. Dar am aflat săptămâna aceasta că procentul nostru de facturi încasate a crescut bine peste 60%, fix cum cerusem în petiția mea.  

Ce vreau să ilustrez prin această poveste cu acest ritual este că deseori lumea ignoră și importanța timpului în care faci un ritual. În cazul acesta, am beneficiat de expertiza în astrologie a cuiva care face asta de ceva timp.  

Dar pentru fiecare dintre voi, înțelegeți că lucrurile trebuie făcute la timpul lor.  

Am și menționat alte dăți precedente că nu pot face ritualuri oricând pentru orice, fiindcă există vremuri favorabile și nefavorabile, unele ideale și altele în care rezultatele pot fi neprevăzute sau neplăcute.  

Pentru asta contează să urmăriți "vremea" astrologică. Pentru început, fazele lunii, în ce semn este poziționat și dacă este sau nu în vid de curs. Acesta este minimul necesar, ca apoi să luați în seamă și zilele potrivite, orele planetare și caracteristicile acestora.  

Să aveți spor în toate.  

Frater Iustin

Cele 4 Elemente - Aer

Continuăm seria despre elemente cu elementul Aer.  

La fel cum am menționat și în cel despre pământ, când ne referim la Aer în contextul magic și mistic occidental nu vorbim despre un element anume, la fel cum la Apă nu ne referim la formula H₂O, ci la această stare de agregare gazoasă.  

Aerul reprezintă această stare de agregare amorfă ce nu poate fi conținută în comparație cu apa sau pământul. Este al 2-lea element în care inițiatul trebuie să parcurgă drumul său al cunoașterii și înțelegerii celor 4 elemente.  

Acesta este asociat cel mai des cu gândurile, latura intelectuală și mentală, de aceea în magia elementală este deseori invocat pentru a rezolva astfel de probleme ce țin de gânduri. Poate vrei să lucrezi cu Aer când cauți soluții noi la probleme cu care te confrunți și simți că nu ai prea multe idei. La fel, este elementul ce ține de comunicare, asta fiindcă sunetul se transmite cel mai ușor prin aer.  

Sunetul se poate propaga și prin apă, și prin pământ sau alte forme de agregare lichidă sau solidă, dar mai dificil. În absența aerului, noi nu suntem capabili să comunicăm folosindu-ne vocea. La fel, dacă asociem Aerul cu sistemul oriental de Chakre, acesta corespunde în primul rând cu Chakra inimii, Anahata, și, bineînțeles, cea a gâtului Vishuda, unde sunetele sunt formate, cele pe care le folosim pentru comunicare.  

Fiindcă vorbitul este forma de comunicare cea mai folosită, Aerul a ajuns să fie asociat cu comunicarea în general, deci aici ne referim atât la scris, limbaj al trupului, mimică, expresiile faciale, limbajul prin semne.  

Pe partea de intelect, Aerul este elementul la care vei apela cel mai des când vrei să îți pui mintea la contribuție și să înveți ceva nou. Deprinderile și cunoștințele cele mai favorabile vin din zona teoretică sau științifică.  

Cabalistic, Aerul este a 3-a lume, Yetzirah, deasupra celei de pământ, Assiah, și sub Briah (apa) și Aziluth (foc). Domeniul spiritual asociat cu această lume este cel al corurilor îngerești ce corespund cu fiecare sefira de pe arborele sefirotic.  

Fiind al 3-lea element pare uneori puțin neobișnuit, dar există și o logică în spatele acestei poziționări, chiar dacă logic ai spune că apa ar trebui să fie al 3-lea, din moment ce este al 3-lea coborând de la cel mai imaterial spre cel mai solid. Dar Aerul este format mai degrabă din cele 2 forțe primordiale elementale ce formează creația. Mai întâi avem focul, care este uscat și fierbinte, iar apoi apa, care este umedă și rece. Aceste elemente reprezintă și divizarea Divinității în cele 2 forțe și genuri: focul fiind masculin, iar apa purtând trăsăturile feminine. Combinând apa cu focul obținem un element hibrid, aerul, care este cald ca focul, dar umed ca apa.  

Litera ebraică corespunzătoare acestuia este chiar prima din Alefbet, și anume Alef, fiind asociată în Tarot cu arcana majoră Nebunul. Această literă corespunde, la rândul ei, cu calea ce leagă sefira Kether cu Chokmah, coroana cu înțelepciunea.  

Tot în Tarot, elementul Aer este asociat cu Spadele. Mai jos voi lista și celelalte corespondențe ale acestui element:

- **Arhanghelul**: Rafael  

- **Îngerul**: Chassan  

- **Regele elemental**: Paralda  

- **Elementali**: Silfide  

- **Punctul cardinal**: Est  

- **Culori**: Galben  

- **Zodiile asociate**: Gemeni, Balanță, Vărsător.

Multe binecuvântări,  

**Frater Iustin**

Starea ta naturală este starea de bine.

Am făcut o pauză mai lungă de la scris pe blog fiindcă, sincer, nu găsisem multe subiecte interesante pe care să le discut fără să simt că deja au fost discutate iar și iar de către alte persoane, inclusiv de pe internetul românesc.  

Inițial ziceam că poate mă voi ocupa cu explicarea și traducerile de alte ritualuri, dar asta va veni ceva mai târziu.  

Momentan vreau să vă amintesc că starea voastră naturală este una bună. Aici mă refer la starea fiziologică, psihică și spirituală, care este una optimă când nu este perturbată de agenți exteriori, atât pe plan fizic, cât și spiritual.  

Ca să fac și o referință biblică pe care oricine o poate înțelege, este starea paradisiacă în care Dumnezeu l-a făcut pe om, pe Adam și pe Eva. Se spune în textele sacre iudaice și creștine că omul creat de către Divinitate era într-o formă elevată. Adam, ca arhetip al omului făcut direct cu mâinile Domnului, poseda puteri pe care noi le putem vedea acum ca fiind supranaturale.  

Într-un fel, Dumnezeu crease un mini-Dumnezeu în formă umană, după chipul și asemănarea Sa. Iar în asemănare vedem atât cea de înfățișare fizică, în care Dumnezeu era descris cu două mâini, două picioare, nas, gură, doi ochi, păr etc., dar și asemănarea spirituală pe care omul o avea cu Dumnezeu.  

Chiar și în decăderea lui Adam și a Evei realizăm că aceștia, inclusiv în primul păcat comis, încă mai erau binecuvântați cu viață foarte lungă, iar urmașii acestora, ce sunt menționați în continuare în Cartea Facerii, trăiau sute de ani, până la Avraam și soția lui, Sara, care aveau 100, respectiv 90 de ani când Dumnezeu i-a binecuvântat cu fiul lor, Isaac.  

Dar observăm cum durata vieților acestor personaje mitologice scade. Cea a lui Adam și a Evei este însă cea mai dramatică. Fiindcă, în prima instanță, primii doi oameni erau de fapt nemuritori.  

Acum am putea dezbate înainte și înapoi natura poruncii lui Dumnezeu de a nu mânca din fructul interzis din Pomul Cunoașterii Binelui și Răului, fiindcă există multe interpretări: cele canonice religiei creștine și ulterior cele ale gnosticilor, care vin cu o opinie diferită. Aici nu asta e problema, ci conștientizarea că noi, ca ființe, în forma noastră naturală, cea pe care ne-a dat-o Divinitatea, suntem făcuți să fim sănătoși, inteligenți, înțelepți și blânzi.  

Dar, cum am spus și într-un articol precedent, ce te afectează la nivel fizic te afectează și la nivel spiritual, și viceversa. În Biblie găsim multe referințe în care omul își poluează ființa prin păcat, dar în viețile noastre de zi cu zi, cum am spus și în articolul precedent, noi ne poluăm ființele cu diverse substanțe, precum și cu gânduri rele și preocupări de toate felurile care, în marea schemă a lucrurilor, pur și simplu nu sunt așa de importante.  

Stresul, alimentația nesănătoasă, poluarea aerului și a apei, știrile, media pe care o consumăm, obiceiuri nesănătoase pe care le preluăm, precum fumatul și alte hazarduri, ne afectează.  

Deseori, când lumea se gândește la sănătate, totuși le vine mai mult în minte boala, durerea și ce să facă să prevină boala, dar foarte rar la cum să fie sănătoși.  

Și pentru că trupul este făcut pentru a fi sănătos, dacă îl lăsăm în pace și nu îl inundăm cu agenți dăunători, ca cei enumerați mai devreme, acesta se vindecă singur, chiar și fără medicamente.  

Uneori mă apucă râsul când văd reclame la produse precum Fortifikat, urmate imediat de cele pentru cazinouri și bere. De fapt, în acea reclamă și în spotul publicitar chiar îți dau indicii despre ce lucruri ar fi bine să eviți să faci ca ficatul să se vindece. Dar, în loc să ți se sugereze să lași sticla jos și să nu îți mai aprinzi următoarea țigară, ți se spune că poți să continui să bei, atâta timp cât iei și acest medicament.  

Tare ironic cum ți se dă soluția, dar totuși ți se vinde altceva.  

Dacă vreți să reveniți la starea voastră naturală, nu e musai nevoie să vă mutați în natură, la marginea pădurii sau în Deltă, sau la câmp etc. Un simplu lucru e îndeajuns să recăpătați acea bună dispoziție, care e atât fizică, cât și mentală. Acela e să te oprești.  

În calea de inițiere hermetică pe care o urmez, discipolul, la un moment dat, trebuie să renunțe la astfel de obiceiuri, nu ca să sufere în urma lipsurilor, ci, din contră, să se vindece singur. E adevărat că leacul opririi poate fi mai dăunător o perioadă scurtă de timp, până când te cureți, dar hai să sugerez măcar un lucru care să vă reducă stresul și să vă facă să fiți mai calmi și să vă simțiți mai sănătoși.  

Timp de 90 de zile, nu te mai uita la știri. Nu mai deschide televizorul pe vreun canal de știri, nu scrola site-urile de știri, dezabonează-te de pe YouTube de la orice canal de știri sau comentatori pe știri și evenimente atât locale, cât și globale.  

Poți să te uiți la filme, desene animate, poți să te joci pe calculator, să asculți muzică. Dar exclusiv fără știri.  

Spun asta fiindcă știrile sunt precum acele obiceiuri dăunătoare. Creează un răspuns de stres în corpul tău, fiindcă majoritatea sunt vești negative. Chiar dacă nu ești imediat în pericol, mintea și corpul tău nu procesează prea bine distanța și tot ajung să se streseze.  

Odată ce ești mai stresat, devii mai slab fizic, iar ulterior mai vulnerabil la boli.  

Dacă te crezi mai curajos, renunță și la alt obicei împreună cu acesta, dar pentru început merge și asta.  

Vă las cu Alternosfera și "Wamintirile":

Multe binecuvântări!  

Frater Iustin Levi.