De pe raft: Pur Uman – Gregg Braden

De pe raft: Pur Uman – Gregg Braden

În mod normal nu aș include cărți din curentul gândirii noi sau New Age, dar pentru Pur Uman și Gregg Braden am făcut o excepție, din moment ce această carte venise la recomandarea unui astrolog pe care îl urmăresc de cam un an și mereu am fost impresionat de cunoștințele sale.

Recomandarea venise pentru Pur Uman în lumina noilor progrese tehnologice prin care civilizația noastră trece; mă refer aici la avansarea inteligenței artificiale (IA), decodificarea genomului uman și anumite tratamente impuse cu forța împotriva Covid-19.

Această carte e chiar surprinzător de ușor de citit, în ciuda subiectelor care sunt destul de complicate și pot fi abordate din mai multe puncte de vedere.

Punctul de vedere al autorului Gregg Braden este unul ce vine direct inspirat și dintr-o carte mai veche pe care a scris-o, legată de codul genetic al Omului, numită Codul lui Dumnezeu.

Mai pe scurt, Braden ne face un rezumat legat de minunea care este genomul nostru și vine cu niște corespondențe surprinzătoare legate de evoluția noastră, aproape neașteptată, din alte specii de hominizi în ceea ce suntem noi acum – Homo sapiens.

El insistă că acum 200.000 de ani ceva surprinzător s-a întâmplat: apariția speciei noastre, ce este fără doar și poate unică pe planetă și, în lipsa cunoașterii altor civilizații extraterestre, poate chiar și unică în univers.

Chiar dacă multe dintre ideile expuse de Braden duc mai mult la niște coincidențe aparent năstrușnice, știu că – și prin lecturarea unei alte cărți fantastice despre anatomie, Man, The Grand Symbol of Mysteries, scrisă de Manly P. Hall – într-adevăr suntem chiar uimitori.

Corespondențele cabalistice, astrologice și astronomice, cât și abilitățile surprinzătoare ale corpurilor noastre de a se adapta, nu sunt explorate chiar așa de mult în detaliu în Pur Uman sau Man, The Grand Symbol of Mysteries. Asta fiindcă Braden e mai mult interesat aici să ne dea argumente pentru care ultimele avansuri tehnologice, în care ne avântăm, pot fi periculoase.

Vorbim despre, mai întâi, modificarea genomului prin clonare, ingineria genetică prin care ne putem alege trăsăturile copiilor sau ale altor generații ce vor veni. Cum această tehnologie sigur va fi exploatată pentru a programa și comportamentul oamenilor încă de dinainte de naștere. Iar când vorbim despre naștere, lucrurile merg într-o direcție tot mai distopică, odată cu adoptarea acestei tehnologii a uterului artificial, unde noii „oameni” vor fi crescuți sau incubați separat de pântecele și intimitatea creșterii în pântecul unei femei care decide să fie mamă.

Vă puteți imagina cum aceste schimbări vor avea efecte uriașe la nivel fiziologic, psihologic și social. Dar problema este accentuată de un alt detaliu esențial pe care Braden și alți cercetători și mistici l-au descoperit.

Acesta este că Omul este chiar creat de către o inteligență superioară, sau cumva modificat. În genomul nostru regăsindu-se inclusiv numele lui Dumnezeu – YHVH și YHVG (însemnând „Dumnezeu în interior, în corp”).

Mai departe ajungem și la proasta folosire a inteligenței artificiale, integrarea noastră cu ea prin folosirea Neuralink, dezvoltat de către Elon Musk.

E chiar ceva strigător la cer când ne gândim că întregul progres tehnologic adus de descoperirea metodei științifice duce la o groază de moarte, până la punctul în care transumaniștii se îmbată cu apă rece, crezând cumva că ne putem integra tot mai mult cu tehnologia, până când nu vom mai avea nevoie de trup și vom deveni cyborgi.

Fals, spune Braden. Și chiar vine cu dovezi, explicând cum legăturile neuronale sunt net superioare oricărei tehnologii informatice digitale. Și chiar dacă inteligența artificială poate face multe lucruri, singular, mai eficient decât noi individual, tot se află în urmă și va rămâne așa, din cauza limitării cauzate de către fizică. Mai pe scurt, trebuie să fim nebuni să vrem să ne înlocuim corpurile date de către Divinitate pentru a le schimba pe cipuri, procesoare și drive-uri.

Și chiar dacă, prin absurd, am fi capabili să facem un astfel de transfer de informație, conștiința tot nu rămâne. O copie a amintirilor noastre nu este un transfer.

Este o ultimă strigare a unei societăți înrădăcinate în noul val de ateism, sperând că există viață dincolo de moarte, dar care se încăpățânează să accepte că știința în care ei cred nu este totalitatea și adevărul.

Aș putea să vorbesc mult în continuare despre această cărticică fascinantă. Chiar dacă Braden face parte din acest curent de New Age cu care nu prea rezonez, cred că aceasta este o lucrare bună care caută să ne eleve spiritele, cât și corpurile.

Avertismentul este clar: cu aceste schimbări – mai ales prin forțarea de seruri ce pot influența codul genetic, sau prin ingineria genetică și integrarea și dependența de tehnologie IT și AI – vom ajunge să ne alterăm genomul aproape ireversibil.

Suntem în pericol să fim ultima generație pur umană.

Conștientizăm că progresăm – în mai multe feluri tot avansăm: tehnologic, social, și așa mai departe. Dar spre ce progresăm? Fiindcă semnele arată mai mult degenerare și degradare, sau chiar delapidarea templului sacru al trupului dat de către însuși Cel Atotputernic.

---

Să aveți spor în toate.
Frater Iustin

Actualizari produse pe Gumroad

 Dupa cum unii dintre voi stiu, am si un cont pe site-ul Gumroad.

Acolo gasiti traduceri si ritualuri care pot fi achizitionate pentru o mica contributie.

Momentan gasiti traduceri pentru Arbatel, Heptameron, manuale precum Manualul de Magie cu Lumanari si ritualuri precum Invocarea stelei Sirius si Ritualul de Angajare cu Sitael.

In timp voi adauga si alte ritualuri si ghiduri pe acest cont. In paralel voi publica si ghiduri gratuite pe blog, dar rezerv cele mai puternice pentru Gumroad.

Acestea necesita si ceva mai multa pregatire dar vin si cu mai multa forta pentru a indeplini cererile.

Aveti acces la pagina aici.

El/ea nu te va împlini.

În mod normal nu aș face asta, dar trebuie să declam aceste obsesii pe care mulți le au. 

Aici mă refer la această idee eronată în care credem că o persoană ne va face fericiți și ne va împlini în totalitate.
De asta suntem toți vinovați, dar vina nu este doar a noastră. Cred că întreaga cultură în care am fost crescuți ne-a îmbătat cu apă rece și romantismul acesta hollywoodian că suntem cumva meniți să împlinim pe cineva și să fim împliniți de dragostea unei femei sau a unui bărbat.

Nu, acest lucru nu este adevărat. Oricât de mult ne dorim să credem că acest lucru e adevărat, în esență nu este decât o mare și gogonată minciună. Nu putem împlini pe nimeni și nimeni nu poate să ne umple golul din inimă și din suflet, fiindcă, chiar și cu toate eforturile și resursele de care ne putem folosi, îndemânările noastre și aspirațiile nu pot umple acest vid cu care atâția trăiesc.

Cred că fiecare dintre noi putem vorbi despre momente în viață în care am crezut că persoana iubită ne va face fericiți, că ne va împlini, că ne va da întregul sens vieților noastre scurte și lipsite de noimă.
Și chiar dacă acest lucru este posibil, ajungem să recunoaștem cu multă durere de inimă că este doar o chestiune temporară, că în totalitatea existenței, vidul ajunge să ne consume. 

Ce este dezamăgitor, de multe ori nici nu are de-a face cu intențiile persoanei iubite, ci de simplele limitări ale lor ca oameni.
Iubim pe cineva, și acel cineva poate fi perfect, face tot ce vrem și ne umple sufletul cu bucurie, dar într-un final realizăm că acesta este limitat și oricât și-ar dori, nu poate mai mult.

Suntem supuși uzurii timpului, îmbătrânim, ne îmbolnăvim și ajungem să părăsim această existență. Atunci rămâne doar durerea și chinul pierderii imense. Aceste pierderi au fost imortalizate de sute de ori în artă, film, muzică, chiar și în media modernă, precum jocuri pe calculator.
Îmi aduc aminte aici de o poveste sfâșietoare a unui muzician pe care îl apreciez foarte mult și de iubita lui. Vorbesc despre Ruha Raivio, chitarist și compozitor principal în trupa Swallow the Sun și proiectul pe care l-a împărțit cu iubita lui ce a fost răpusă de cancer la vârsta de doar 39 de ani, Aleah Starbridge.

Chinul luptei sale cu cancerul și moartea iminentă a inspirat-o pe ea și pe iubitul său, Ruha, să compună unul dintre albumele mele favorite de muzică rock, ca un fel de requiem înregistrat înaintea finalității fizice a acestei femei și publicat postum.
Oricum, acesta a fost un caz cumva „fericit”. Spun fericit fiindcă, măcar din ce am înțeles, iubirea lor a fost sinceră și pură pe cât putea fi. Dacă nu ar fi fost boala, poate ar fi putut trăi împreună până la adânci bătrâneți. Asta în caz că drama vieții nu i-ar fi îndepărtat în alte feluri mai puțin tragice.

Dar cazurile cu care eu sunt confruntat în privința clienților sunt mult mai perverse. Vorbesc despre iubiți sau iubite care mint, înșeală, sunt violenți și comit tot felul de lucruri dezgustătoare unul față de celălalt. Și îi văd pe toți cum se agață cu toată speranța și își pun nădejdea în persoana pe care și-au ales-o, sau, când se despart, imediat își caută alinarea în brațele altcuiva. În brațele altui om care, pe cât de bun ar fi temporar, este tot limitat și neputincios.

Dar neputința de a iubi și de a fi împlinit nu vine doar din exterior, ci de multe ori din noi înșine. Dacă citești aceste rânduri, îți spun că nu ești nici primul, nici ultimul om care și-a pierdut iubirea față de partener, soț sau soție și a ajuns să comită greșeli. Suntem schimbători, nestatornici și din moment ce ne îndeplinim o dorință arzătoare, imediat ne dorim altceva, și suntem gata să alergăm până și după vânt numai să știm că ne va da un sens.

Partea bună este că există o soluție acestor chinuri și frământări. Acum, nu vă îndemn să nu mai iubiți, ci să continuați să iubiți, să trăiți viața, doar să înțelegeți natura schimbătoare și finită a omului și, în schimb, să evitați să vă mai puneți nădejdea și speranțele în oameni.
Pentru că, oameni fiind, suntem așa de neputincioși și fragili, continuăm să iubim și să fim mai iertători cu cei iubiți din viețile noastre, dar nădejdea și încrederea să ne-o punem în ceva etern, ceva ce nu se schimbă.

Soluția ar trebui să fie cumva evidentă dacă aveți credință. Eu vă spun dintr-o perspectivă creștină, fiindcă în asta am fost crescut. Voi puteți să v-o puneți într-un alt context, dar nădejdea merge cel mai bine pusă în Divinitate. Pentru că, odată ce te aliniezi la ce este divin și etern, atotputernic, poți îndura toate greutățile vieții, iar iubirile tale vor fi mai puțin pătimașe.

Când ne schimbăm astfel perspectiva, putem să iertăm mai ușor, să oferim iubire fără să mai așteptăm altceva în schimb și să devenim oameni mai buni în general.

Sper că v-a ajutat.
Frater Iustin.

De Pe Raft - Encyclopedia of Natural Magic - John Michael Greer

Am mai avut plăcerea să vă prezint și o altă carte scrisă de către acest custode al tradiției ezoterice occidentale, anume "Monsters" în 2024. De data asta revin cu un manual excepțional de magie naturală, "Encyclopedia of Natural Magic".

După cum sunteți familiarizați, acest blog este în mare parte dedicat tradiției ezoterice europene. Aici includem Astrologie, Tarot, Geomanție și Magie în contextul dezvoltat în spațiul acesta geografic. Pe lângă asta, tratăm și subiectul magiei ceremoniale, lăsând cel al magiei naturale să fie discutat doar așa, ocazional.

De data aceasta lăsăm deoparte incantațiile, mantrele și intonarea de nume sacre pentru ceva ce poate pare mai simplu, dar care ascunde foarte multă complexitate – anume, Magia Naturală și această enciclopedie.

De multe ori, chiar și în folclorul și cutumele tradiționale românești, ne întâlnim cu Magia Naturală, dar nu avem neapărat o definiție pentru aceasta. Cel mai des, mai degrabă o asociem cu știința sau cunoașterea plantelor, pietrelor și produselor animale pe care le folosim zi de zi în contextul vieții la țară, departe de acces la tehnologie, mai ales tehnologie medicală.

Dar adevărul este că majoritatea progreselor pe care le-am făcut ca specie și civilizație în materie de farmaceutică și medicină vin din cunoașterea acestor proprietăți „magice” ale lumii naturale în care trăim.

Departe de viziunea contemporană cu care suntem obișnuiți, în mintea strămoșilor noștri, până înainte de revoluția metodei științifice, tot cosmosul era viu. Și această viață a sa nu se rezuma doar la forme de viață, ci inclusiv obiectele lipsite de viață ar fi avut un spirit, o energie și o frecvență anume.

Cunoscând corespondențele și proprietățile acestor obiecte din lumea naturală, atât magicienii cât și oamenii de rând știau cum să trateze boli, să se apere de duhuri rele sau să își îndeplinească diferite dorințe.

În timp ce magicianul ceremonial, care de fapt e un specialist în ritual – la fel ca un preot sau o preoteasă, sau șaman – intră în contact cu lumea spiritelor pentru a le direcționa și a crea schimbări în lumea materială în care trăim, practica magiei naturale vine invers.

Cunoaștem deja că anumite plante au un efect asupra corpului dacă bem o infuzie, și cum am menționat și cu altă ocazie, ceea ce te afectează la nivel fizic ajunge să te afecteze și la nivel spiritual și invers.

Ok, am povestit puțin despre magia naturală, hai să trecem la carte.

Această carte este efectiv o enciclopedie. Pe lângă capitolele de introducere de la început, în care John Michael Greer ne explică ce este magia naturală, cum funcționează, și capitolele de încheiere despre cum să practicăm într-o manieră cât mai pragmatică, miezul mare al acestei cărți este o listă lungă de pietre, ingrediente, plante și animale cu proprietățile lor magice.

Citind această carte, ajungi să realizezi cât de interconectată este lumea noastră. Fiecare formă de viață, fiecare piatră, până și vântul ce bate dintr-o anumită direcție are o încărcătură magică și mistică pe care, dacă o înțelegem, o și putem direcționa.

Ce este foarte încântător aici este că, înțelegând acest model integrat al universului, realizăm că nu avem nevoie neapărat de implemente sofisticate, memorarea de rugăciuni și incantații pentru a fi magicieni eficienți, ci doar să știm să ne folosim de ce avem la îndemână.

Prin aplicarea acestor simple cunoștințe și corespondențe, învățăm cum să facem ceaiuri, tincturi, săpun. Cum să ne purificăm spațiul, să procesăm rășini pentru a obține diverse tipuri de tămâie, sau doar utilizarea acestora într-un mod pragmatic pentru a obține rezultatele dorite.

Fiecare ingredient magic din această listă vine cu ilustrație, denumirea științifică, corespondențele elementale, cât și astrologice, și metodele de întrebuințare. Astfel, cu această carte, chiar dacă nu știi absolut nimic despre magie, îți poți începe călătoria de cunoaștere într-un mod sigur și holistic.

Recomand cu multă încredere, la fel ca toate cărțile acestui autor respectat.

Multe binecuvântări,
Frater Iustin

Venus - Slabă până pe 6 Iunie

După cum am mai menționat într-un articol precedent, trecem printr-o perioadă dificilă pentru dragoste și relații. Venus, planeta iubirii și frumuseții, numai ce a ieșit dintr-un retrograd crunt în detriment, în semnul Berbecului.  

În Berbec, această planetă e cel puțin dizgrațioasă și nu poate să strălucească cum ar trebui, iar retrogradul nu făcea decât să pună gaz pe foc, escaladând dificultățile din relațiile multor persoane.  

În momentul acesta a intrat într-un final în curs direct și se află în Pești, unde este exaltată, dar tot se află în umbra retrogradului și urmează să tranziteze cu chiu cu vai semnul Berbecului până va intra în căminul ei, al Taurului.  

După cum știm deja, Venus este planeta iubirii și a frumuseții, a prieteniei și a relațiilor, cât și a valorilor – inclusiv valorile materiale.  

Putem vedea cum, în aceste circumstanțe astrologice, vom fi mai impulsivi în dragoste. Pentru cei singuri, acest lucru poate constitui și un mic avantaj, fiindcă vor fi mai îndrăzneți și impulsivi în cuceririle romantice, dar în egală măsură nesăbuiți și incapabili să gândească înainte să acționeze.  

Totuși, Berbecul este mezinul zodiacului și, chiar dacă este apreciat pentru curaj și asertivitate, îl știm că mai întâi acționează și apoi gândește. Atenție să nu ajungeți în conjuncturi cu cineva – sau chiar în pat – ca apoi, ulterior, să regretați.  

În cuplu, plasarea aceasta creează disatisfacție și certuri. Partenerii vor fi axați pe nevoile personale și mai puțin pe dialog. După cum am zis și cu altă ocazie, în articolul precedent, se pune accent pe persoana întâi.  

Asta poate duce la conflicte, dar și împăcări cu intimitate pasională. Problema e că aceste dispute nu vor fi rezolvate de sexul de împăcare, după cum știm – ele vor rămâne acolo, fiindcă nu sunt adresate serios.  

Pe partea magică, nu prea se recomandă ritualuri cu Venus, fiindcă energiile acestei planete sunt slabe, deci orice operațiune ce include tema iubirii, dragostei, prieteniei sau a valorilor va fi faultată de acest plasament.  

Nu spun că rezultatele vor fi imposibile, doar că vor fi mult mai slabe decât așteptate.  

Dacă vreți să faceți orice formă de magie de iubire, recomand maxim să așteptați până ce iese din detriment și intră în Taur pe 6 iunie.

**Să aveți spor în toate.**

Frater Iustin

De ce mândria ne pune în pericol

Dintre cele 7 păcate capitale menționate în Biblie știm că Mândria este cel mai periculos și cel mai mare. Dacă le aliniem totuși, se pare că aceasta nu ar fi chiar cea mai serioasă.  

Cele 7 păcate sunt: lăcomia, desfrânarea, avariția, invidia, furia, lenea, vanitatea și mândria.  

Uitându-ne la ele, se pare că desfrânarea, furia, lăcomia, avariția să fie mai serioase, iar mândria este una ce nu excelează în gravitate, dar această percepție este o iluzie sau cel mai bine spus o minciună.  

Ținând cont că în practica teurgică sau taumaturgică apelăm la forțe spirituale, este crucial să avem conștiința limpede și să ne cercetăm inclusiv păcatele sau chiar să ni le mărturisim. Asta poate fi făcut prin spovedanie sau printr-o confesiune lungă și serioasă, ca de exemplu cea din Cheia lui Solomon, Regele, în care magicianul își mărturisește toate păcatele făcute sau închipuite.  

Motivul practic pentru care facem aceste confesiuni este pentru a ne elibera conștiința, a pune toate faptele, gândurile, închipuirile și imboldirile noastre în fața lui Dumnezeu, la „picioarele” Sale și să ne descărcăm de toate bolile sufletești înainte de a începe o operațiune magică.  

Acest pas contează extrem de mult fiindcă spiritele cu care lucrăm, mai ales dacă acestea pot fi catalogate ca daemoni sau demoni, vor profita de aceste păcate nemărturisite și vor încerca să ne ispitească și să ne mintă tot mai mult. Sau în alte cazuri vor menționa în ceremonie că nu avem nicio autoritate asupra lor fiindcă suntem mincinoși, mândri, desfrânați, invidioși, furioși și am comis știe Dumnezeu ce răutăți și nelegiuiri. Astfel nu merităm să fim ascultați și în niciun caz nu am avea nici cea mai mică autoritate nici asupra celui mai umil și insignifiant spirit.  

De aceea confesiunea are o importanță atât de mare din punct de vedere practic.  

Dar adevărul este că, Mândria constituie o primejdie imensă nu doar din cauza pericolelor la care ne putem expune în momentul în care chemăm un spirit sau invocăm forțe pentru a lucra să ne îndeplinească voința.  

Există și motive mai subtile pe care nu le putem vedea la o primă observație, dar pe care voi încerca să le explic pe cât pot de bine.

**1. Ușurința cu care prinde rădăcini în inimile noastre.**  

Mândria ne intră cel mai rapid și cel mai ușor în inimă și în minte. Este primul păcat comis de către însuși Lucifer. Acesta, fiind un înger de cea mai mare splendoare, o ființă pură din lumină, creată pentru a fi perfectă, ajunge să cadă tocmai din cauza mândriei. Dar putem vedea cum intră în inimile noastre chiar și când intențiile noastre ar fi cele mai bune.  

Să luăm cazul multor revoluționari și idealiști care văd cum lumea este stricată și că există atâtea probleme în societate ce trebuie rezolvate.  

Chiar dacă ar avea cele mai pure intenții de a îmbunătăți viețile semenilor, cei mai mulți ajung să creadă că este unica LOR misiune și că numai ei au viziunea sau bunele intenții să o ducă până la capăt.  

Aici vorbesc despre acele cazuri în care persoana începe cu această dorință de a face bine, capătă puțină putere și devine obsedată de control, de forțarea viziunii personale asupra realității și semenilor.  

Alteori mândria intră în sufletul omului când realizează un lucru măreț, poate deveni un campion sportiv, un muzician de renume sau un pilon al comunității sale. Lumea îl adulează, îl complimentează și îi aduce laude. Acesta începe să accepte tot mai mult că este excepțional și că judecata lui este cea mai bună.  

Se poate întâmpla foarte ușor inclusiv părinților spirituali și altor învățători de acest fel. Un duhovnic care ajunge să ajute sute, poate mii de oameni, poate fi corupt de mândrie când începe treptat să creadă că numai el are toate răspunsurile și toate soluțiile pentru toată lumea. În mândria sa, el crede că salvează lumea, când prin smintelile sale ajunge să îi îndemne pe enoriașii săi la rătăcire sau pierzanie.

**2. Orbire**  

Al doilea motiv pentru care aceasta constituie un imens pericol este că ne orbește. Un om care crede în sine și este ferm convins că doar căile sau soluțiile sale sunt corecte este literalmente orb. Nu este orbit fizic vorbind, dar devine incapabil să vadă adevărul.  

Aici pot menționa exemple istorice precum Napoleon Bonaparte și campaniile lui militare.  

Pentru bine sau rău, Napoleon era totuși un geniu militar. Bătăliile sale sunt studiate și astăzi, la sute de ani după ce a decedat singur în exil pe Insula Sfânta Elena. Dacă ați studiat puțină istorie militară sau viața acestui personaj istoric, observați cum Napoleon începe să comită greșeli strategice sau tactice din ce în ce mai mari cu cât nu se mai consultă cu generalii săi.  

El este ferm convins că vede cursul luptei și că nu mai are nevoie de sfaturile fix a celor care i-au ajutat ascensiunea. La fel, acesta comite greșeli strategice pe scară largă imense. El refuză să vadă adevărul campaniei împotriva Rusiei, faptul că Țarul Alexandru nu va capitula indiferent că Moscova este capturată sau nu, ducând la retragerea dezastruoasă din Rusia ce a dus la anihilarea unei armate de aproape 500.000 de soldați.  

Mai vedem cazul orbirii în exemplul lui Lucifer. Acesta este orbit de propria mândrie, ajunge să creadă că este egal lui Dumnezeu. În acel moment, chiar dacă era un înger al luminii, acesta deja se afla în străfundurile întunericului.

**3. O minte închisă – inabilitatea de a învăța**  

Un om mândru, un om care crede în sine, este incapabil să învețe. Credința că el singur știe deja tot ce este de știut creează rezistență și limitare în planul acesta. Mai pe scurt, un „știe-tot” nu crede că mai e ceva de învățat, fiindcă el știe că nu mai este nimic de descoperit, nimic de înțeles, nimic de aprofundat.  

Vedem acest tip de mândrie în mod deosebit la oameni de știință contemporani. Am observat cum, odată cu lansarea telescopului spațial James Webb, toată comunitatea științifică de astrofizicieni și-au pus mâinile în cap.  

Toate modelele lor despre apariția Universului erau incorecte, calculele și estimările legate de forțe, vechimea cosmosului și viitorul acestora au fost distruse cu aceste noi descoperiri de galaxii atât de îndepărtate și vechi, care au arătat că pe cât de siguri erau de modelele lor cosmologice până atunci, s-au înșelat.  

În fine, aceasta nu ar fi nici prima și nici ultima dată când comunitatea științifică e zguduită din temelii. Aceste lucruri s-au întâmplat cu redescoperirea modelului sistemului solar heliocentric și persecutarea lui Giordano Bruno. Atunci Biserica Catolică a comis aceste atrocități asupra unor oameni nevinovați fiindcă era prea mândră să accepte că Dumnezeu are mai multe mistere de dezvăluit umanității, iar aceștia nu erau deloc custozii adevărului cosmologic.  

Dar hai să luăm un exemplu mai comun. Să spunem că ești pe cale să dai un examen de șoferie. Ești un om inteligent, te duce mintea, știi acest lucru și ai 100% încrederea că vei lua sala fără niciun stres. Tratezi învățatul cu superficialitate fiindcă zici că deja știi tot ce e de știut despre regulile de circulație. Orele zilnice alocate pentru studiu se transformă rapid în doar reprize scurte de 10 minute și sari peste capitole, optând mai degrabă să te preocupi cu alte distracții.  

Ajungi să dai examenul la sală și îți pică fix câteva întrebări pe care le-ai fi răspuns corect dacă nu ai fi tratat studiul cu atâta superficialitate. O minte închisă cauzată de către mândrie ți-a sortit eșecul.  

Exemple de acestea sunt milioane sau miliarde. E îndeajuns să vă uitați și la viețile voastre personale și să observați când ați comis o greșeală fiindcă credeați că știați voi mai bine.

**4. Infectare**  

Mândria este o boală care ne cauzează toate celelalte maladii sufletești, maladii care duc ulterior inclusiv la afecțiuni ce se simt la nivel fizic. Dar mai mult decât atât, Mândria este unica sursă a tuturor celorlalte păcate și celorlalte probleme cu care ne vom confrunta.  

Când ne mândrim și ne încredem în noi, ajungem să credem că merităm tot ce, de fapt, cel mai sigur nu ni se cuvine.  

De exemplu, hai să examinăm cum mândria duce la furie și inclusiv la crimă.  

Să zicem că mergi pe stradă și un om din senin începe să te înjure și să îți aducă injurii așa din oficiu. E ceva ce știm că se întâmplă în fiecare zi undeva în lume și felul în care am trata o astfel de situație poate avea repercusiuni majore.  

Deci mergi pe stradă, ești un om în formă, practici sport, inclusiv cele de contact. Nu ai comis nicio crimă, ai un cazier curat, ai un job bun, poate o soție și un copil mic. Vine acest alt individ către tine și te înjură și te atacă verbal, începe să zică lucruri despre cum arăți, ce haine porți, și crede că te poate abuza ușor fiindcă la exterior pari o țintă ușoară.  

Inițial nu știi cum să reacționezi, dar auzind atâtea injurii despre tine, în mândria ta, știind că ești un om bun al societății, îi răspunzi la fel, începi să îl ataci verbal și tu. Acesta e uimit că ai tupeul să îi răspunzi și vine spre tine și te îmbrâncește. Inițial nu răspunzi fizic, te întorci și pleci crezând că nu se merită, dar acesta îți mai adresează încă o insultă care pentru tine personal este deosebit de usturătoare.  

Crezi că ești 100% îndreptățit, te înfurii îngrozitor și crezi că este misiunea ta să îi dai o lecție. Te întorci și îl îmbrâncești înapoi mai tare decât el. Acesta dă să te lovească cu pumnul în față, dar eschivezi ușor și îl pui la pământ cu un croșeu și acesta cade. Cade și se lovește cu tâmpla de bordură și nu se mai ridică.  

Aici recunosc că și mie mi-ar fi incredibil de greu să răspund altfel decât tine. Dar datorită antrenamentului tău aplici mai multă forță decât acesta poate încasa și intră într-o comă, iar la câteva ore după moare în patul de spital.  

Poți înțelege cum viața ta se năruie, automat ești numit ucigaș, ai procese, trebuie să angajezi avocați, pierzi bani, pierzi timp, îți pierzi sănătatea între timp din cauza nopților nedormite.  

Rezultatul poate varia în funcție de cum va înclina legea. Dar poți înțelege cum toată drama aceasta putea fi evitată dacă ți-ai fi înăbușit mândria în acel moment și ai fi mers mai departe.  

În cazul acesta am văzut cum mândria a dus la furie, la moartea unui om și la distrugerea vieții tale în proces.  

Sunt multe alte exemple, vă îndemn să meditați și să vedeți cum ați fi putut evita multe din problemele personale dacă mândria nu v-ar fi infectat gândirea și reacțiile.

**Cam asta am de zis despre mândrie momentan.**  

Sper că vă va ajuta și poate astfel puteți evita multe din piedicile din viață.

**Multe binecuvântări.**  

**Frater Iustin**

Tot înainte.

Cel mai des, când cineva se apucă să practice magie, primul gând îi stă la rezultate. Cred că am mai vorbit despre asta în trecut, dar am zis că e ceva ce trebuie subliniat.

Circulă destul de mulți indivizi pe internet care îți vor promite rezultate instant: că iubitul tău se va întoarce la tine în maximum 48 de ore, că vei câștiga la loterie, că banii de care ai nevoie îți vor veni ca din cer.
Dar, oricât de mult ar promite cineva că rezultatele vin atât de ușor, realitatea este una destul de diferită.
Vei observa cum majoritatea vrăjitoarelor și magicienilor nu au vieți chiar atât de extravagante. Lumea, în primul rând, se uită la bani și la resursele financiare pe care cineva le posedă ca dovadă a succesului lor personal.
Aceasta este unul din tipurile de succes de care poți avea parte, dar banii, după cum știți, nu sunt totalitatea existenței noastre. Mulți dintre noi ajungem să renunțăm la mai multe beneficii financiare pentru lucruri pe care le considerăm mai importante.

Totuși, cam la ce rezultate ne putem aștepta de la magie?
Asta depinde mult de câțiva factori. Înainte să faci un ritual, când ai multe dificultăți prin care treci, un singur ritual sau o singură rugăciune nu va fi de ajuns; mai degrabă va fi nevoie de efort consistent pentru a crea o schimbare.
Până la urmă, magia este arta și știința de a crea schimbare în conștiință și în concordanță cu voința, așa cum spunea și faimoasa ezoteristă Dion Fortune. Dar, dacă eforturile noastre se rezumă doar la un singur ritual, cel mai sigur schimbarea va veni mai greu sau poate chiar deloc.
De aceea, când sfătuiesc pe cineva legat de o schimbare, spun că este nevoie mereu de mai mult decât de contribuția mea și că schimbarea va veni tot cel mai ușor dacă persoana în cauză își aplică voința în a obține această schimbare.

Mai recent, am discutat cu o clientă care vrea să se oprească din fumat. Viciul acesta consumă banii și sănătatea a milioane de români, și din păcate prea puțini vor să se oprească și, încă și mai puțini, găsesc voința să ia această decizie definitivă.
În cazul acesta, când vine vorba de a combate un obicei distructiv, acesta trebuie înlocuit cu altul constructiv și cu practică constantă. Această practică poate fi de mai multe feluri, în funcție de religia și sistemul cu care sunteți inițiați.
Poate consta în meditație, în practică de magie ceremonială precum Micul Ritual al Pentagramei, sau pur și simplu a rugăciunilor.

Ce e important de înțeles este că acestea e necesar să fie constante, în fiecare zi, și indiferent de piedici, bariere sau eșecuri, să continui. Dacă ai căzut de 1000 de ori, te ridici de 1001 ori și așa mai departe – și rezultatele vor veni.
Tehnicile și abordarea sunt și ele importante. Multe eșecuri vin din neatenție, superficialitate sau lipsă de cunoștințe. Se întâmplă de multe ori să aplici soluția greșită pentru problema dată, așa că și rezultatele vin mai greu.

În cazul meu, am avut lista mea de eșecuri și sunt sigur că vor mai fi, dar eșecul nu ar trebui să ne descurajeze deloc, ba dimpotrivă – ar trebui să ne ajute să ne re-evaluăm pașii, să vedem unde am fi comis o eroare și să ne regrupăm cu forțe proaspete.

Să aveți succes și rezultate în toate.

Frater Iustin 

Roata Norocului - Câteva detalii surprinzătoare

Când Arcana Majoră X, Roata Norocului, apare într-o etalare sau citire de Tarot, suntem imediat induși în eroare că acest lucru înseamnă automat un mare noroc, dar există și câteva detalii importante ce relevă complexitatea acestei arcane.
Știu că mulți care mă urmăresc sunt interesați de Tarot, așa că am zis că e cazul să ne întoarcem și la subiectul acesta după o pauză semnificativă.

Subiectul este Roata Norocului, o arcană majoră ce pare a fi destul de ușor de interpretat, cuvântul Noroc se află în numele acesteia, deci majoritatea o interpretăm ca un mare noroc. Acesta poate să vină în mai multe forme și, în funcție de interogarea pusă, înseamnă noroc în dragoste, financiar, scăparea de o boală și sănătate robustă, câștigarea în competiții sportive etc.

Dar e cazul să privim originea acestei cărți cu mai multă atenție și să înțelegem că Roata Norocului nu este numai despre „noroc”.

Când vorbim de noroc, aici ne referim la o situație în care primim un ajutor neașteptat, ca și cum Dumnezeu ne pune în brațe un imens beneficiu. Chiar dacă acest lucru este în mare parte adevărat, vă rog să vă uitați mai atent la roată și la ideea unei roți care se învârtește.

Pentru că tarotul Waite-Smith este cel mai comun folosit, din păcate pierdem multe din originile acestei arcane.
Pe aceasta vedem un sfinx cu o sabie sus pe roată și ceea ce pare a fi un fel de diavol sau ființă malefică jos, indicând regalitatea deasupra lumii divine și forțele joase ce guvernează jos.

Dar, chiar dacă Arthur Edgar Waite a venit cu interpretarea sa bazată pe învățăturile din ordinul ezoteric din care făcea parte, Roata Norocului arată, de fapt, personaje diferite și indică mai mult cum soarta ne pune în poziții de tip Prinț sau Cerșetor o dată cu învârtirea roții.

În seturi de Tarot mai vechi, înainte de reinterpretarea lui Waite, vedem de obicei personaje umane care indică diverse clase sociale.
În cazul setului Visconti-Sforza, vedem patru personaje cărora le deducem statutul social stând deasupra, alături și sub roată. Sus vedem un prinț sau un rege, în dreapta vedem cum cineva cade din poziția precedentă de regalitate îndreptându-se cu fața în jos, jos de tot un bătrân cerșetor care merge în patru labe, ca și cum a fost redus la stadiul unui animal, iar în stânga, în partea ascendentă, vedem cum cineva urcă odată cu întoarcerea roții, de la o poziție comună la cea de regalitate.

În centru avem o reprezentare a zeiței romane Fortuna, care stă în centrul roții, legată la ochi și, fără să privească, decide soarta celor patru personaje.

Studiind această variantă a roții și în funcție de întrebarea pusă pentru etalare, înțelegem că Roata Norocului nu înseamnă doar noroc chior, în care primim un mare beneficiu. Poate să însemne și o schimbare a sorții neașteptată, care cel mai des ajunge să fie dincolo de controlul persoanei care întreabă.

Înțelegem aici cum Fortuna, sau norocul, ne poate duce pe căi nebănuite, în care creștem sau scădem în putere, influență sau bogăție. Dar, de obicei, indică această natură ciclică din viețile noastre. În experiențele noastre vom începe undeva pe roată – fie sus, jos, sau lateral, stânga sau dreapta – și urmează să trecem prin tranziții.

Găsim această învățătură cumva și în religia creștină. De exemplu, în Evanghelia lui Matei 23:12 citim:
„Oricine se va înălța va fi smerit; și oricine se va smeri va fi înălțat.”

Chiar dacă în cazul biblic vorbim despre valoarea smereniei în practica religioasă, înțelegem aici și că, dacă ne ridicăm pe culmile succesului, trebuie să ne păstrăm modestia și smerenia, fiindcă succesul nostru nu este datorat pur și simplu abilităților noastre, ci există forțe ascunse care ne împing sus sau ne trag jos, iar datoria noastră este să arătăm reverență față de acestea.

Dar revenind la Tarot. În funcție de întrebarea la care căutați răspunsuri, când vă pică Roata Norocului și în funcție de poziția sa, înțelegeți că această arcană vine cu mai multă complexitate ascunsă decât vedem la prima vedere.

Sper că vă va fi de ajutor. Dacă aveți nevoie de consultanță sau servicii de divinație prin cartomanție, îmi puteți scrie oricând.

Să aveți spor în toate!
Frater Iustin

De pe raft: Războiul Nevăzut

Pe internetul spiritual sau ezoteric românesc circulă multe idei și texte de origini exotice, dar mai puține despre spiritualitatea creștin-ortodoxă.

E o pierdere mare pentru cei ce îl caută pe Dumnezeu în diverse practici de meditație, yoga sau chiar consumul de substanțe menite să extindă conștiința, fiindcă în cadrul religiei creștine avem o adevărată comoară de texte, cât și de practici care îl aduc pe Dumnezeu în viețile noastre.

Această cronică vine din perspectiva mea. Nu sunt vreo autoritate în materie de spiritualitate creștin-ortodoxă, dar, odată cu trecerea timpului și după câțiva ani buni de rătăcire, am ajuns să apreciez tot mai mult calea aceasta.
În mod ironic, a fost practica mea magică, pe care am reînceput-o după o pauză serioasă, cea care m-a deschis iar spre Dumnezeu.

În timpul inițierii mele, am trecut prin mai multe încercări și provocări menite să mă facă să învăț adevărurile cosmosului, dar și ale propriei ființe. În vremurile acestea am fost măcinat de frământări, trebuind să fac pace cu cine sunt, ce fac și felul în care mi-am trăit viața.
Practica aceasta este menită să te ajute să privești adânc în interior și să confrunți „demonii” care m-au făcut să rătăcesc ceva timp în întuneric și deznădejde.

Pentru că acesta este primul lucru pe care aceste ființe îl vor face odată ce începi să realizezi și să conștientizezi adevărul. Anume acela că Dumnezeu ne-a făcut, ne iubește și că vrea să ne desăvârșim venind înspre El.
Dar, cum știm și din învățăturile creștin-ortodoxe, drumul acesta este mereu plin de primejdii, ispite și decepții, iar chiar dacă avem potențialul de îndumnezeire, e bine să conștientizăm că suntem foarte naivi și ușor de păcălit.

Șiretlicurile, ai spune, la fel cum spune și Nicodim Aghioritul în acest manual de viață spirituală, ar veni de la dușman, de la Diavol. Dar cel mai mare șiretlic, însă, vine din altă parte, de undeva mult mai aproape—de fapt, vine din noi.

Lupta sau acest război nevăzut, această violență continuă pe plan mental și spiritual, nu este dusă doar cu spiritele malefice, paraziții ce se atașează sau ispititorii ce ne șoptesc în ureche să facem ce este rău, să ne mândrim și să păcătuim, ci cu noi înșine.
La fel ca teoria psihanalizei lui Freud, Sinele sau Id-ul este partea din noi ce ne impulsionează să ne satisfacem toate poftele, deseori spre dezonorarea noastră, cât și a aproapelui nostru.

Știu că poate clerul ar fi dezgustat de această alăturare, dar citind această carte am observat această paralelă interesantă.
Nicodim Aghioritul, un părinte spiritual ce a dus o viață monahală extrem de strictă, vine însă cu strategia perfectă pentru combaterea sinelui și a dușmanilor noștri care ne vor îndemna mereu pe calea malefică:

1. Să nu te încrezi în tine.

2. Să îți pui toată încrederea și credința în Dumnezeu.

3. Să te lupți neîncetat.

4. Să te rogi.

Începem cu prima armă: aceea de a nu te încrede în tine.
Pare cam contra a tot ce ni se spune în ziua de azi, mai ales din partea multor așa-ziși maeștri spirituali sau învățători. Peste tot, în media, cât și din partea lor, suntem sfătuiți să avem încredere în noi, fiindcă noi am ști cel mai bine ce ne este de folos.
Acest lucru este o mare și gogonată minciună. Cel mai des nu știm absolut deloc ce vrem, și chiar dacă vrem ceva, nu ne putem explica de ce. Judecățile noastre sunt cel mai des eronate și greșite în multe feluri, atât cele de moralitate, cât și cele simple, legate de ce decizii să luăm în viețile noastre.
Oricât de mult potențial avem și oricât de mult ne-am ridica, am învăța sau ne-am înțelepți, suntem tot ființe limitate.
Chiar dacă, prin absurd, să zicem că am avea cele mai pure și benevolente intenții, suntem limitați în resurse fizice, mentale și spirituale pentru a îndeplini ce vrem.

A doua armă dată de către Nicodim Aghioritul este să ne punem toată încrederea în Dumnezeu.
Asta vine logic, fiindcă numai El are resurse infinite la dispoziție.
Acesta este atotputernic, atotcunoscător și înțelept și este în totalitate bun.
Și chiar dacă nu știm ce ne-ar face bine în diverse circumstanțe și momente din viață, ne putem baza pe El să ne dea exact ceea ce ne va fi cel mai de folos.

A treia armă este lupta neîncetată.
Părintele Nicodim ne amintește că lupta aceasta spirituală cu demonii, care ne vor atâța și îmboldi, are loc tot timpul și că este esențial să nu lăsăm în nici o clipă garda jos.
Vom fi ispitiți, tentați și atacați din toate direcțiile, în timp de veghe și în somn, și chiar când trecem printr-o perioadă confortabilă trebuie să fim vigilenți.
Mai ales ne sfătuiește să fim vigilenți cu noi înșine, pentru că din interiorul nostru vor porni cele mai multe sugestii: să nu ne iubim aproapele, să nu cinstim pe Dumnezeu și să încercăm să ne ridicăm pe noi.
Vanitatea și mândria vor fi primejdii constante, iar chiar și în ultima clipă a vieților noastre, deznădejdea ne va asalta, încercând să ne nimicească în momentul în care ne dăm ultima suflare.
Deci, lupta aceasta cu sinele, cât și cu dușmanii noștri spirituali, este constantă. Să nu te aștepți că, odată ce ai cucerit un păcat, ai scăpat în totalitate de ispită și de tentații.

Bineînțeles, ultima armă este rugăciunea.
Prin rugăciune ne smerim, ne punem încrederea în Dumnezeu și îi cerem ajutorul.
Și prin rugăciune ne luptăm, așa că autorul ne îndeamnă să cerem ajutorul duhovnicului nostru, să respectăm canonul și, în afara acestuia, să ne rugăm constant.
Rugăciunile sunt de multe feluri, dar prin rugăciune îndeplinim și celelalte trei condiții pentru a birui.

Ce mi-a plăcut tare mult la această carte este și stilul în care e scrisă.
Nicodim Aghioritul ne prezintă textul în capitole scurte, de cam 2 sau 3 pagini maxim, și totul pe un ton blând și prietenesc, menit să ne încurajeze, să ne dea credință și optimism.

Pentru mine, această carte a ajuns în mâinile mele într-un moment special. O perioadă de timp, înainte să adorm, mă măcina un gând. Mereu am avut un somn dificil, fiindcă, în familia mea, pe linie maternă, neamurile mele au cărat această povară.
Înainte să adorm, eram deseori agitat și mă măcina o întrebare: „Cu cine să mă lupt? Cine este dușmanul meu? Pe cine trebuie să răpun?”
Asta venise și în urma stadiului meu de inițiere, în care începusem, în fiecare marți, să invoc puterile planetare ale lui Marte.
Consecințele acestei practici au scos la suprafață impulsuri marțiale. Știam că sunt chemat la luptă cumva, și gândul acesta îmi ocupa până și starea de veghe.
Mă bucur că, în sfârșit, am găsit un răspuns satisfăcător cu ajutorul părintelui Nicodim Aghioritul.

Frater Iustin

Transformările interioare sunt cele mai puternice.

Am vorbit în articolul precedent că majoritatea dintre noi începem pe calea aceasta magică fiindcă vrem să facem o schimbare sau poate avem o dorință ce vrem să fie îndeplinită.  

Aceasta este cea mai comună motivație legată de practica aceasta și cei mai mulți dintre noi vrem ca mediul nostru înconjurător sau persoanele cu care interacționăm să se schimbe după placul nostru.  

Asta, în prima instanță, e o dorință destul de egoistă, fiindcă o persoană mai modestă ar înțelege că nu este centrul universului și că există și alți indivizi, fiecare cu voințele și dorințele lor, și nu este firesc să ne așteptăm ca totul să ne fie pe plac.  

Dar, totuși, nouă nu ne plac greutățile. Ca toate ființele umane, vrem maximizarea plăcerii în timp ce implicăm minimul de efort necesar pentru a o obține. Cam asta este gândirea la care toți ne racordăm, chiar dacă există variațiuni.  

Recunosc și eu aici că îmi cam place confortul, prefer să nu mă schimb și lumea să se adapteze la mine, oricât de nerealist aș fi.  

Tăumaturgia, sau tipul de magie în care afectăm lumea în care ne aflăm ca să devină mai pe placul nostru, este această categorie de magie.  

Am vorbit cu altă ocazie și de cealaltă formă de magie aici, și anume teurgia. Prin teurgie, în loc să schimbăm lumea din jur, optăm pentru concentrarea energiilor și eforturilor noastre spre interior și anume schimbarea noastră.  

Experiențele pe care le avem și, inclusiv, senzațiile sunt toate filtrate prin gândirea și percepțiile noastre individuale, iar experiențe care pentru unii ar fi îngrozitoare, pentru altcineva ar fi ceva obișnuit.  

Să luăm, de exemplu, cazul în care subit rămâi fără internet sau fără telefon mobil și calculator. Majoritatea dintre noi am intra într-o adevărată panică, fiindcă unii am ajuns chiar și să creștem cu smartphone-ul sau tableta în mână.  

Dar dacă ne transformăm îndeajuns încât să nu ne dorim așa ceva și să nu vedem neapărat că aceste conexiuni la web sunt o necesitate absolută, am putea să ne continuăm viața neperturbați și nederanjați, ba chiar bucurându-ne de pacea și liniștea adusă.  

La fel și când am fi la școală sau facultate, observăm cum un elev, când ia o notă mică, trece printr-o experiență traumatizantă, în timp ce altul acceptă că nu poate mereu să fie pe primul loc.  

Vă mai dau aici un exemplu real. Acum cam 8 sau 9 luni în urmă, mă contactează o clientă care avea probleme cu iubitul ei, și anume acesta era extrem de atașat de mama și sora lui. Aceste două femei îi dominau viața, toate deciziile le lua în funcție de toanele lor. Și chiar dacă înțeleg că poate mama sa voia ca acesta să fie îngrijit și să nu aibă probleme, pentru un bărbat la 42 de ani era totuși cam târziu să stea în continuare ascuns după fusta mamei.  

Vă puteți imagina cum această situație crea și insatisfacție din partea clientei.  

Ca să îl ajut să devină mai independent, în loc să schimb circumstanțele sale, am zis că soluția cea mai bună este ca el să se schimbe. Ritualul făcut avea menirea ca acesta să devină mai independent, să își urmărească obiectivele profesionale, cât și romantice, după propria voință și nu depinzând de femeile din familia sa.  

Transformările au venit treptat și crescând în putere, acesta devenind mai asertiv, asumându-și deciziile de unul singur și setându-și obiective personale, de data aceasta în pofida intereselor „familiei”.  

Acum, această întreagă problemă ar fi putut să fie rezolvată și cu cealaltă abordare, în care schimbăm circumstanțele în care se află, și ar fi necesitat mai multe ritualuri.  

Dar nu ar fi avut rost, fiindcă dacă el nu s-ar fi schimbat, ar fi revenit la vechile obiceiuri și fix înapoi în aceeași situație.  

Acesta e doar un caz cu care eu m-am întâlnit. Dar dacă vreți să faceți o schimbare în viețile voastre, uitați-vă la voi mai întâi. Vedeți ce faceți, cum percepeți anumite experiențe și ce gânduri aveți, fiindcă schimbările cele mai mari pe plan exterior vor avea loc când, pe interior, devenim mai buni.  

Multe binecuvântări.  

Frater Iustin

Ce vrei nu este mereu și ce îți trebuie.

Dorința. Aceasta este motivația noastră principală pentru care ajungem să apelăm la magie sau la servicii magice.  

Dorințele și poftele ne conduc viețile în mare parte. Vrem ceva, pe cineva, bani, putere, influență, control etc.  

În mare parte, când cineva începe să studieze magia, o face nu neapărat și din motivele cele mai bine intenționate. Și tocmai din cauza aceasta știm că practicile acestea oculte ajung să aibă o reputație negativă.  

O dată ce o persoană normală de altfel, care nu are aspirații neapărat înalte dincolo de satisfacția nevoilor primare, descoperă această tehnologie, ea este mânată în primul rând de satisfacția acestor dorințe.  

Totuși, știm că ceea ce vrem sau poftim nu este neapărat și ceea ce ne face bine.  

Poftele noastre și aceste dorințe sunt mânate de aceste procese interioare care sunt preocupate cu satisfacția ego-ului.  

Totuși, ego-ul se întâmplă și să nu fie prea înțelept sau, uneori, chiar inteligent. Ajungem deseori să spunem sau să îndeplinim anume fapte și acțiuni care, de altfel, sunt pur stupide, doar pentru că vrem să ne umflăm simțul de importanță de sine.  

Și aici nu stau să judec, fiindcă voi recunoaște și eu că e bine când te simți important, e o senzație plăcută, poate chiar seducătoare.  

Revenind totuși la intenția pentru care facem ritualuri magice, rostim mantre, medităm sau ne reprogramăm creierul folosind tehnici de NLP.  

Din cauză că, cel mai des, funcționăm la acest nivel mai primar, am vrea să evaluăm cu mare atenție ce vrem și de ce vrem ceea ce vrem. Asta fiindcă se întâmplă des ca lucrurile la care poftim să ducă la consecințe negative.  

Există, de exemplu, o poveste care mai circulă în cercurile acestea oculte, că poți să faci o petiție, un talisman sau să conjurezi un spirit ca să îți aducă o sumă imensă de bani. Foamea de bani, cum ar spune formația de hip-hop *La Familia*, îi poate mâna pe unii la astfel de gesturi disperate.  

Și nu e nevoie neapărat să privim domeniul ezoteric aici, e de ajuns să vedem câți oameni apelează la criminalitate pentru a se îmbogăți.  

Dar să spunem că, de exemplu, faci un ritual pentru o sumă de bani și te trezești cu o valiză cu câteva milioane de euro în fața ușii tale de apartament.  

Tu poate te bucuri că o ai, dar poate cineva a lăsat-o acolo sperând să ajungă la altcineva anume, iar acum este în posesia ta. Puteți vedea cum situația poate deveni mult mai complicată.  

Dar chiar dacă banii nu ar veni din astfel de surse dubioase și, să spunem, că o mătușă de-a ta fără moștenitori îți lasă o sumă uriașă de bani, în mâinile unui om necumpătat, un astfel de câștig subit, nemeritat, poate însemna un dezastru.  

O dată în posesia banilor, poftele și dorințele acestui individ îl vor mâna să îi cheltuie pe toate distracțiile inutile, să se obișnuiască cu un stil de viață decadent, numai ca să piardă toată suma și să ajungă și dependent de anumite substanțe legale sau ilegale.  

Dar cel mai des, în experiența mea – spun aici lucrând cu clienți –, este obsesia și dorința pentru o anume persoană.  

Și fiindcă încă ne aflăm într-o perioadă de Venus în retrograd, e bine să ne amintim că ceea ce vrem și adorăm poate nu e și ceea ce ne face bine.  

Am avut recent o conversație cu cineva care dorește obsesiv să fie iubit de către o femeie. Dar, din ce am înțeles și din ce ar fi discutat și cu prietenii și familia sa, acesta a fost sfătuit să nu o mai caute, fiindcă nu este o persoană bună pentru el sau nu e o persoană bună în general.  

Vedem aici cum obsesia îl îmboldește pe acest bărbat să apeleze inclusiv la metode neconvenționale de a obține afecțiunea ei.  

Pentru a evita astfel de situații în care ajungem să primim ceea ce poftim și credem că ni se cuvine, propun o alternativă, și anume să medităm și să reflectăm asupra motivului adevărat pentru care vrem ceva sau pe cineva.  

Alt lucru de luat în seamă este și privirea întregii situații din exterior, la fel ca și cum tu ai fi prietenul tău cel mai bun, care îți vrea binele și te sfătuiește la ceea ce este bine, corect și sănătos.  

Dar, dacă ai cu cine te poți sfătui, există și soluția divinației.  

În caz că cunoști o formă, fie că este tarot, geomantie, radiestezie, adresează mai întâi aceste întrebări legate de beneficiul pe termen lung al îndeplinirii acestei dorințe.  

În funcție de răspunsurile primite, meditează apoi mai departe asupra rostului îndeplinirii acestei pofte și dacă, cu adevărat, îți va face bine sau te va îngropa în mai multă durere și suferință inutilă.  

Multe binecuvântări tuturor.  

Frater Iustin

Cele 5 seturi de Tarot pe care le folosesc.

Folosesc tarotul pentru divinație de prin 2009 de când descoperisem aceste cărți fascinante.

Inițial când începusem, nu știam mare lucru despre originea acestor cărți, istoria lor și cum merg întrebuințate, sesiunile mele de citire fiind mai mult bazate pe intuiție decât pe descrierea cărților.

Chiar dacă nu era o formă de citire profesională nicidecum, reușeam să fac citiri destul de precise chiar și așa, și am ajuns cumva să înțeleg și de ce în toți acești ani.

Seturile de tarot pe care le voi enumera au multe asemănări, mai exact prin numărul de cărți, arcane majore, minore și cărțile de curte.
Dar în pictograme există și câteva diferențe substanțiale.

Acestea sunt legate de culorile folosite, inspirația scenelor și fundamentul creației lor.

Dacă ne uităm de exemplu la tarotul de Marseilles, descoperim în timp că fundamentul realizării acestui set este unul alchimic, în timp ce setul cel mai cunoscut, Waite-Smith este Qabalistic, acesta fiind și membru al Ordinului Hermetic ai Zorilor Aurii.

În fine, fără doar și poate, hai să vă prezint seturile pe care le folosesc și ce m-a atras la ele.

1. Setul Waite-Smith.
   Înainte numit setul Rider-Waite, dar mai recent redenumit Waite-Smith tocmai pentru a comemora și efortul artistic uriaș al Pamelei Coleman Smith care l-a ajutat pe Arthur Edgar Waite să picteze acest set.
   
   
   
   
   
   

Acesta este în momentul de departe cel mai cunoscut set de tarot, și a devenit aproape universal identificat cu ideea de Tarot în general.

Ce mi se pare fascinant la acest set este că efectiv cam toată lumea îl folosește, dar văd cum foarte puțini sunt conștienți de simbolismul cabalistic foarte bogat din acest set.

Setul Waite-Smith de tarot nu este doar un instrument de ghicit, și folosindu-l doar cu scopul acesta cumva sărăcește din bogăția semnificațiilor acestor arcane.

Ceva ce o să realizați citind mai departe acest articol, este că toate seturile menționate, inclusiv acesta sunt adevărate instrumente puternice de ritual, de folos atât în meditație, viziuni induse pe Arborele Sefirotic cât și în procesul de magie ceremonială și interacționarea cu diverse spirite și invocarea de nume ale lui Dumnezeu.

În general, un set fascinant, și chiar dacă nu îl folosesc atât de mult, mereu revin la el și sunt uimit de complexitatea acestuia.
Un set accesibil tuturor dar care te îndeamnă să privești mai cu atenție și să înveți mai mult.

2. Setul Golden Art Nouveau
   Am cele mai puține lucruri de spus despre acesta fiindcă este o variațiune a setului menționat mai devreme.
   
   
   
   
   
   
   
   
   

Toate imaginile sunt variante stilizate ale setului Waite-Smith.
Diferența semnificativă este preponderența culorii aurii și poziționarea sau posturile personajelor care diferă puțin.

Chiar dacă nu aduce prea multă schimbare și este clar doar o variantă mai modernă pentru Waite-Smith, setul Golden Art Nouveau impresionează prin calitatea imaginilor și a preponderenței culorilor Galben și Auriu.

În mare parte un substitut foarte bun pentru Waite-Smith în caz de vrei să ai parte de puțină variație dar fără a devia mult de la tema originalului.

3. Setul Golden Dawn Magical Tarot
   Trecem la un set fantastic produs de către doi custozi contemporani ai tradiției Ordinului Hermetic ai Zorilor Aurii, și anume Setul Golden Dawn Ritual Tarot.
   
   
   
   
   
   

Observați că numele complet include și cuvântul Magical, asta fiindcă setul acesta este conceput aproape exclusiv ca instrument pentru magie ceremonială pe filonul tradiției Golden Dawn de către acești maeștri și promotori neobosiți ai acestui curent magic contemporan.

Bonusul imens achiziționării acestui set este faptul că vine și cu un manual stufos ce descrie ritualuri, simbolismul acestora de la culori, corespondențe astrologice și cabalistice cât și formule magice și specifice artei divinației.

Recunosc că nu folosesc acest set prea mult fiindcă, poate și din cauza motivului pentru care a fost făcut, îl păstrez doar pentru ocazii speciale de ritual.

Artistic, țin să spun că nu este chiar așa de impresionant, acesta având un accent poate exagerat pe folosirea de culori sau culori complementare în funcție de arcana cu care interacționa.

Aceste culori și simboluri sunt și ele cabalistice, dar sunt de părere că se sacrifică puțin și din potențialul artistic de dragul de a îndeplini sau a bifa aceste corespondențe.

Tot cu acest set, vă anunț că atât el cât și celelalte care urmează nu au scenete sau personaje pentru arcanele minore, și simbolismul devine tot mai abstract, așa că dacă vreți să vă folosiți de imaginile și scenetele din cele de înainte pentru a face citirile, aș sugera să îl evitați până căpătați o înțelegere mai adâncă a Astrologiei, Qabalei și restul simbolismului.

4. Setul de Tarot Hermetic.

Acesta este realizat de către Godfrey Dowson.
Diferența uriașă dintre acesta și celelalte seturi de tarot este că acesta este realizat exclusiv în alb și negru.

E o diferență mare să trecem de la atâta culoare la ceva monocrom, dar înțeleg și intenția.
Scopul este să te facă să te concentrezi mai mult pe formele simbolistice arătate.

Ce apreciez foarte mult la acest set este că pe lângă corespondențele cabalistice, elementale sau astrologice, fix pe cărți sunt listate și titlurile fiecărei arcane.

De exemplu dacă ne uităm la cartea Puterea, aceasta are titlul „Fiica spadei înflăcărate”.

Dar mai mult decât atât, acest set listează pe fiecare carte și numele îngerilor care pot fi contactați prin intermediul acestora în ebraică, ceea ce e un mic lucru ce inițial nu pare sesizabil dar totuși de mare ajutor când vrei să realizezi un ritual și ai nevoie de alte elemente simbolice în plus care să întărească acea conexiune.

De exemplu, dacă ne uităm la Magicianul, vedem în josul cărții că avem numele Arhanghelului Raphael scris în ebraică în interiorul cercului în care acesta este desenat.

Un set superb ce merge folosit inclusiv pentru a învăța aceste seturi de corespondențe și a le memora.

5. Tarotul Thoth

Tarotul Thoth este realizat de către infamul Aleister Crowley și pictorița Freida Harris.
Acesta este setul pe care îl folosesc de departe cel mai mult.

O dată fiindcă este cel pe care l-am consacrat cu un ritual și îl utilizez la aproape toate sesiunile de divinație pe care le fac.

Motivul pentru care am ajuns să îl folosesc atât de mult poate pare puțin superficial, dar vă spun sincer pentru mine este estetic cel mai frumos set pe care l-am văzut vreodată.

Când mă uit la unele dintre aceste arcane sunt în continuare uimit de abilitatea Freidei Harris. Cred că doar pentru munca ei la acest set ar trebui să fie creditată ca printre cei mai buni pictori ai secolului trecut.

Pe lângă asta, la fel ca celelalte 2 seturi de dinainte, Setul Thoth nu are personaje sau scenete pentru arcanele minore, dar uitându-te la aceste cărți parcă nici nu simți nevoia.

Complexitatea culorilor, formelor, simbolismul geometric este de o bogăție atât de mare încât prezența unor personaje ar fi de prisos.

Ce-i drept, Crowley a introdus multe teme și simboluri legate de Thelema și calea sa spirituală în aceste arcane. Cu unele rezonez, cu altele poate mai puțin sau deloc, dar cred că aprecierea și-o merită și poate chiar mai mult Harris pentru talentul desăvârșit.

Acestea sunt cele 5 seturi de tarot pe care le folosesc în mod activ.

Dacă vreți să descoperiți mai multe lucruri interesante despre Tarot, originea sa și simbolismul său ce a evoluat de-a lungul secolelor, vă recomand cartea lui Robert M. Place despre Tarot la care am făcut o scurtă cronică tot aici pe blog.

În caz de vreți să apelați la mine pentru servicii de divinație, îmi puteți și spune cu ce fel de set de tarot vreți să vă fac citirea, asta ca să puteți înțelege mai ușor rostul cărților când vi le prezint și vă fac interpretările.

Să aveți spor în toate.
Frater Iustin.

Problema vieților anterioare

Vorbesc aici despre problema vieților anterioare și felul în care ajungem să privim întreaga idee a unor vieți trăite în pielea altor personaje istorice.  

În mod normal nu aș fi vorbit prea mult despre acest subiect fiindcă sincer nu stau să mă gândesc prea mult la cine sau ce am fost. Totuși, văd că acesta e un subiect des abordat în care mai mulți ajung să pretindă că, cândva și undeva, au fost cineva.  

Revenind la vieți anterioare. Cu excepția religiilor abrahamice, aici mă refer la Iudaism, Creștinism și Islam, se pare că cam întreaga planetă sau culturile din restul lumii sunt de părere că de fapt "noi" trăim mii, poate milioane de existențe în care am fost personaje de toate felurile, am fost poate chiar diverse forme de viață fie ca plante sau animale și că acum iată-ne ca oameni contemplându-ne natura existenței.  

Am aflat totuși că încă și în sânul credințelor abrahamice a existat și această idee. Ce-i drept, sporadic și ascuns, dar s-a circulat și aici ideea că am trăit mai multe vieți și că, de fapt, existența aceasta este doar una din mii sau zeci de mii.  

Într-un fel înțeleg și de ce această idee a fost eliminată din gândirea acestei zone geografice, mă refer la Europa, America, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Dacă am crede că aceasta nu e unica noastră viață, nu am mai fi interesați să slujim pe Dumnezeu și să ne îndeplinim menirea în care ne unim cu Divinitatea absolută.  

Totuși, la fel cum Kierkegaard a intuit, alții ar fi văzut întreaga idee a unei unice existențe în mod diferit.  

Dacă nu ne așteaptă nimic dincolo de moarte și eternitatea este o negură totală, mulți s-ar gândi să trăiască o viață cufundată în plăcere și satisfacerea poftelor imediate, fiindcă totuși trăiești doar o singură dată (You only live once: YOLO).  

Dar iată-mă că revin la subiectul vieților anterioare. Vă spun sincer, eu nu am absolut nicio problemă cu credința în vieți anterioare. Ba chiar sunt de părere că această teorie este verosimilă și că există posibilitatea ca, de fapt, noi am trăit multe vieți și existențe până să ajungem în forma în care ne aflăm acum.  

Problema mea vine când lumea crede prea mult în viețile lor anterioare și ajung să își ignore importanța vieții pe care o trăiesc aici și acum.  

Vin aici cu o anecdotă.  

Prin 2009, cred, umblam într-un anturaj în care cochetam cu ocultismul, magia și credințele alternative. Aceste grupuri în care mă aflam erau și strâns legate de muzica pe care o ascultam și pe care o ascult cu multă plăcere și acum. Îmi place rockul și se întâmplă și să cânt în formații și proiecte muzicale legate de acest stil.  

În fine, în acest anturaj, dau de o fată sau, acum mai bine zis, de o femeie care avea o credință mai ciudată. Aceasta era convinsă, sau cel puțin încerca să ne convingă pe toți că, de fapt, era reîncarnarea unei zeițe egiptene, anume Isis.  

Când ajunsese să își mărturisească și mie această credință aberantă am fost luat prin surprindere. Da, sunt de acord că mi se părea ea cam ciudățică, dar până la urmă toți eram un grup de ciudați, de oameni la marginea societății care nu se prea integrau.  

Dar ea era convinsă că era Isis și că soțul ei era, de fapt, Osiris, chiar dacă acesta nu părea să zică prea mult pe subiectul respectiv.  

S-a ajuns la un punct în care nu am mai rezistat și i-am zis că această credință e stupidă, că ar trebui să se axeze pe existența ei de aici și de acum și că poate nu este deloc reîncarnarea unei zeități egiptene.  

Motivul este și unul de ordin matematic. Dacă crezi în reîncarnare și analizezi cât % din populație pe vremuri erau regi, regine, împărați, împărătese sau ZEI, realizezi că șansa cea mai mare de reîncarnare în trecut era să fi fost un fel de țăran care cultiva pământul și nimic ieșit din comun.  

Da, nimic extraordinar, ci alt om care cultiva pământul sau creștea animale pentru a-și continua existența.  

Dar cazul acestei femei indică o nevoie intrinsecă a ființei umane, și anume nevoia de a te simți important.  

Fiecare dintre noi ajungem să facem câte ceva care să ne umfle simțul importanței de sine. Unii ajungem de mici să participăm la olimpiade, în care ne dovedim abilitățile intelectuale, alții intră în competiții sportive, uneori în sporturi de contact în care ne putem domina fizic adversarul, sau intrăm în competiții de jocuri pe calculator, în care ne umflăm ego-ul prin câștigarea de meciuri în spațiul virtual.  

Alții începem să facem afaceri, acumulăm bani sau căutăm poziții de influență socială, fie că am deveni preoți, lideri de comunitate, politicieni sau oameni de afaceri care mișcă multe piese în lumea aceasta economică.  

Totuși, există acele cazuri în care poate nevoia noastră de importanță nu poate fi îndeplinită de nimic din ce am făcut sau poate încă suntem tineri și nu am realizat nimic. Atunci ce le rămâne acestor indivizi?  

Ei bine, dacă ei ar crede în reîncarnare, au o portiță în care își pot afirma importanța.  

Altă dată vorbisem cu un alt tovarăș care îmi spunea că era, de fapt, un Elf de pe o altă planetă și că nu se vede ca om și că, de fapt, urăște specia umană. O altă femeie cu care vorbisem zicea că ea de fapt e Mihai Eminescu.  

Acești indivizi toți aveau, în ciuda eforturilor lor, la fel ca mine de fapt, vieți ordinare.  

Vieți ordinare în care făceau lucruri ordinare și nu își puteau umfla simțul de importanță de sine.  

Dar chiar dacă ai crede în vieți anterioare, vreau să vă spun că nu este absolut nimic rău în a avea o viață simplă și ordinară, de fapt poate e chiar ceva ce unii și-ar dori.  

Nu vă spun că credința în reîncarnare e o aberație, fiindcă sincer și eu cred în ea. Problema este că nu are rostul să ne încredem prea mult în fantezii legate de cine am fi fost.  

Spun asta fiindcă dacă ne concentrăm pe cine am fost, nu mai băgăm de seamă unde suntem acum și ce avem de făcut.  

Nu contează că poate în trecut am fost Alexandru cel Mare dacă acum sunt altcineva și am probleme mundane pe care trebuie să le rezolv.  

Trăiți aici și acum, nu în trecut.  

Frater Iustin

Venus retrograd în Berbec - Provocari pentru relatii

De pe 1 martie până pe 12 Aprilie, Venus se află în retrograd în semnul Berbecului, terminându-și întoarcerea în semnul Pești.  

Perioada aceasta este marcată și de un Mercur în Retrograd, care de obicei aduce destul de multă confuzie și neînțelegere în comunicare.  

Totuși, de data aceasta, cu retrogradul venusian și această combinație de semne, avem motive în plus să tratăm relațiile noastre cu mult mai multă atenție și răbdare.  

În primul rând, să începem cu Venus. Venus în astrologie este planeta dragostei, iubirii, frumuseții, prieteniei, artei, muzicii etc. Știm că tot ceea ce noi considerăm a fi valoros și prețios este guvernat de către Venus. Venus ține mult și de atracție și uniune, ca și cum ar avea acel efect gravitațional dintre persoane, ce îi face să se apropie și să se îndrăgostească.  

Venus este exaltată în semnul Pești. Asta fiindcă Pești este și semnul spiritualității și al iubirii pure. Există ceva transcendent, atât în ceea ce privește ideea de identitate, cât și de transcendență a iubirii, ce trece dincolo de orice barieră și permează tot spațiul nostru.  

Pești fiind un semn ce ține mult de imaginație și lumile nevăzute, e un mediu perfect pentru Venus. Inspirațiile artistice sau muzicale răsar din această combinație armonioasă.  

Oceanul de emoții și trăiri alimentează înclinațiile artistice tipice lui Venus.  

Dar hai să trecem mai departe și să vedem imediat detrimentul acestei planete. De la exaltare, Venus trece imediat în detriment sau în exil în semnul Berbec.  

Berbecul este condus de către Marte și împarte multe asemănări cu planeta războiului. Știm că Berbecii, cel puțin arhetipal, sunt luptători, războinici, pionieri, oameni neînfricați care mai întâi se aruncă înainte și apoi gândesc. Există multă impulsivitate aici, dar știm că impulsivitatea în relațiile de iubire sau prietenie rareori duce la ceva bun pe termen lung.  

Dacă Pești este un semn al acestui ocean colectiv de informație și emoții, Berbecul este un individ 100%. Acesta, și poate și Leul, sunt printre cele mai individualiste dintre semne.  

Se axează pe persoana întâi și numai pe nevoile sale.  

Venus aici nu se simte prea bine. Iubirea înflorește împărțind, împărtășind și dând, sau chiar prin sacrificiul de sine tipic semnului precedent de apă.  

Când avem combinația dintre Berbec și Venus, iubirea este în mare parte de sine sau de satisfacerea impulsurilor de moment, care nu țin cont prea bine de rezultatele pe termen lung.  

Aici mai intervine, colac peste pupăză, cum s-ar zice, și retrogradul. Retrogradul lui Venus aduce reexaminarea lucrurilor sau a persoanelor care sunt prețioase din viețile noastre. Ceea ce înseamnă că relațiile noastre de iubire sau prietenie sunt puse sub microscop și tindem să observăm și lucrurile care ne displac la partener(ă), mai mult decât în curs normal.  

Ne putem aștepta în egală măsură, dacă suntem singuri, să vedem cum o fostă iubire își face apariția iar în viețile noastre. În cazul cuplurilor, aici intervin și ispitele.  

Beleaua vine că, reexaminând relațiile, fără să gândim în această perioadă, ne vom întreba „Ok, dar ce face această persoană pentru MINE?! Cum rămâne cu sentimentele MELE și cu ce vreau EU?”. Cred că puteți intui de pe acum că dialogul va fi exact despre cum fiecare individ este servit în relație și ce câștiguri personale are.  

Dragostea nu mai e despre a împărți o viață împreună, ci despre satisfacția sinelui. O combinație urâtă pentru Venus.  

Mai sunt și alte mici sau mari probleme. Luna Februarie și Martie corespund și cu mai multe sărbători legate de iubire sau fertilitate. Avem atât Sfântul Valentin, Dragobetele, cât și săptămâna de 1-8 Martie.  

De obicei, aceste zile sunt asociate cu o celebrare a iubirii, dar când celebrăm ceva, automat ajungem și să conștientizăm lucruri din relațiile noastre, poate și lucruri care nu ne convin.  

De aceea, în această perioadă a iubirii, au loc mult mai multe despărțiri. Cu Venus în retrograd, vedem discuții noi și certuri ce pot apărea din faptul dacă ai primit sau ai luat flori, mărțișor. Dacă ai răsfățat pe cine trebuia când trebuia sau dacă ai primit tu ceva satisfăcător înapoi. Puteți realiza cum lucrurile devin complicate și neplăcute imediat. Deodată, aceste conversații degenerează în acuzații, iar în combinație și cu Mercur retrograd, găsim mult mai multă confuzie în comunicare.  

Sfatul meu este să fiți mai degrabă pasivi la aceste impulsuri în această perioadă. Nu luați prea în serios certurile și așteptați ca vremurile acestea să treacă ca apoi să puteți reevalua relațiile în luciditate sau să vă bucurați de ele.  

Să aveți spor în toate.  

Frater Iustin

De pe raft: Miturile Care Ne Invata sa Traim - Joseph Campbell

 Joseph Campbell a devenit recent printre autorii mei favoriți în domeniul istoriei religiilor și al mitologiilor. Acum câțiva ani am avut plăcerea să citesc poate cea mai bine cunoscută scriere a sa, ''Eroul cu o mie de chipuri''. 

În acea perioadă eram mai mult interesat de mitologie și de felul în care aceasta poate fi integrată în dezvoltarea unei mitologii fictive pentru un proiect literar la care am lucrat. 

Am reușit să termin de scris încercarea mea de roman, dar, odată terminat, ajunsesem să cred că este o încercare foarte slabă și că mai am nevoie de antrenament înainte să public ceva. Indiferent, în acea perioadă am zis măcar să mă interesez de acest Monomit inventat de către Joseph Campbell și de 

Călătoria Eroului, chiar dacă eroul cărții mele nu poate fi numit neapărat erou, iar acțiunea avea loc după îndeplinirea misiunii sale și înfrângerea adversarilor.

De atunci mi-a plăcut felul în care Campbell ne face o introducere în lumea fascinantă a mitologiilor și felul în care găsea atât asemănări, cât și diferențe între toate aceste povești cu eroi și eroine care au inspirat folcloriști și autori de beletristică sau chiar regizori de film precum George Lucas până acum.

Totuși, în 1972, Campbell vine cu această carte nouă care extindea asupra ideilor expuse în ''Eroul cu o mie de chipuri'', și aceasta este ''Miturile care ne învață să trăim''. De fapt, traducerea din ''Myths To Live By'' și chiar titlul ne poate induce puțin în eroare.

Aceasta nu este o carte de self-help, chiar dacă, la prima vedere, așa ar părea. Din punctul meu de vedere, scopul este mai mult să plaseze Călătoria Eroului în timp și spațiu, în contextul social, cultural și civilizațional care a dat naștere tuturor acestor povești.

Indiferent că vorbim despre Hercule, Odin, Buddha, Hristos sau alte personaje mitice, poveștile acestor personaje fascinante, oricât de universale, au acele trăsături care le fac distincte. Aceste diferențe vin din mediul geografic în care aceste mitologii au apărut, fie că vorbim de Europa, America Precolumbiană, Africa, India sau Orientul Îndepărtat. Spațiul și stilul de viață al acestora vor colora mitologiile în felurile lor.

De exemplu, vedem o diferență clară între mitologiile culturilor de vânători-culegători din tropice, unde persistă vegetația abundentă și umiditatea, dând naștere unor mitologii mai mult înclinate spre venerarea Divinului Feminin, în timp ce culturile pastorale sau de vânători au atitudini și mitologii mult mai războinice.

La fel, prezența plantelor și a animalelor specifice devin personaje în aceste povești pe care civilizațiile noastre și le-au spus de mii și poate chiar zeci de mii de ani.

Campbell însă merge chiar mai departe, țesând mai multă complexitate în viziunea sa despre mituri și apariția mitologiilor. Intră și în teritoriul psihologic, explorând cum poate maladiile pe care noi le vedem astăzi erau integrate în calea șamanilor, atât din triburile de inuiți din zona Arctică, cât și din zona africană.

Pentru mine, totuși, cel mai relevant capitol a fost cel despre Mitologia sau Mitologiile Iubirii. Iubirea fiind și un subiect la care meditez mult mai intens de câteva luni pentru a atinge o înțelegere mai profundă a acesteia.

Nu are rost să vă povestesc fiecare capitol în parte. Dacă sunteți interesat de religii, mitologie și psihologie și de felul în care puteți învăța lecții importante din ele, citiți ''Miturile care ne învață să trăim''.

Multe binecuvântări, Liviu Ustinescu

Mai puține cursuri, mai multă practică.

Interacționând cu mai multe persoane din domeniul acesta ezoteric, ajung să port conversații despre aceste subiecte cu mulți indivizi care sunt „școliți”, cum s-ar zice, dar care, din păcate pentru ei, nu prea posedă prea multă experiență.  

Când mi-am început aventura ezoterică, cam prin 2007, venind în București și făcând cunoștință cu câteva personaje colorate și, ulterior, controversate, am realizat că domeniul acesta era deja exploatat de câțiva indivizi care se numeau maeștri. Fie că era vorba de Yoga, Reiki, Radiestezie sau, în cazuri excepționale, Magie (un termen mai controversat), scena era plină încă de atunci de acești profesori care făceau cursuri și scriau manuale de mai multe feluri.  

Realizasem că, pentru câțiva, viața aceasta implicată în educația sau partea pedagogică a acestor subiecte era dominată aproape în exclusivitate de elevii sau clienții pe care îi puteau atrage.  

Și asta nu este o problemă – până la urmă, acel maestru sau profesor își alocă ore și zile, poate chiar săptămâni, să lucreze la un curriculum, să îl promoveze și să îl predea elevilor săi.  

Toate bune și frumoase până aici, fie că e yoga, reiki, radiestezie, NLP etc.  

Dar am zis ca și alte dăți că materialismul acesta spiritual prezintă o problemă pentru mulți. Majoritatea elevilor sau participanților se mulțumesc cu prezența la aceste cursuri și diplomele pe care le primesc, dar, în loc să aplice acele cunoștințe în viețile lor de zi cu zi, se apucă de încă un curs, și apoi de încă un curs, și așa mai departe.  

Este genul de comportament al elevului perpetuu, care simte nevoia să mai adauge încă o diplomă sau încă un titlu, la fel cum un artist marțial fals simte nevoia să își adauge mai multe centuri și grade sau *dani*, dar nu are deloc experiența de a intra în ring și a fi pocnit în față de un adversar pe măsura sa.  

La ce se ajunge urmărind această metodă de învățare sau aprofundare? La un individ ce poate poseda câteva cunoștințe de suprafață, cunoaște termeni, jargon, ajunge să discute și să filozofeze despre practica sa, dar nu prea ajunge să practice.  

Iar, la fel ca în cazul artistului marțial, se ajunge și la punctul în care își construiește o imagine falsă de sine, în care, în teorie, el sau ea știe că ar avea cine știe ce puteri sau abilități și, mai rău, se poate și înconjura cu elevi la rândul său, care nu fac decât să îi hrănească acest ego deja umflat dincolo de proporții.  

Continui această comparație cu artele marțiale și, mai exact, cu toți acești maeștri falși de Wu-Shu, Tai-Chi, Kung-Fu, care au fost testați de către un luptător chinez de MMA, *câinele turbat* Xu Xiaodong. Acesta nu era „inițiat” în nicio școală de arte marțiale antice, cu conotații mistice, nu avea nicio centură sau titlu special, dar știa să se lupte și i-a provocat pe toți acești maeștri în ringul de luptă, ca să își demonstreze abilitățile.  

Fără doar și poate, i-a făcut knock-out pe toți în mai puțin de un minut, demascând lumea falsă și ipocrizia acestor maeștri marțiali.  

Din păcate pentru el, Xu Xiaodong, în loc să fie răsplătit de către autoritățile chineze pentru că a demascat pe toți acești maeștri falși, a ajuns însă să fie groaznic pedepsit prin sistemul draconic de credit social al Republicii Comuniste Chineze.  

În fine, revenind la acest domeniu ocult, sau poate mai mistic și ezoteric. Cursurile și studiile acestea nu sunt, în esență, nici bune, nici proaste, dar tu, ca elev, te îmbeți cu apă rece dacă ai impresia că vei căpăta cunoștințe și abilități reale bazându-te numai pe ele.  

Și spun aici că poate dai de un profesor ideal, cineva cu multă răbdare, cu multă experiență practică, care îți distilează ani, poate chiar decenii de încercare, eșec și succes într-o formulă pe care o poți aplica și tu, la fel ca un artist marțial care a luptat și știe ce înseamnă tehnici care merg și care nu merg.  

Poate găsești acest profesor ideal, dar, dacă nu te pui să aplici acele tehnici, acele cunoștințe, nu prea vei face progrese. La fel, fii foarte atent când cineva te complimentează foarte mult, fără să îți dea și sfaturi pentru a te îmbunătăți sau fără să îți dea teme pentru acasă pe care va trebui să le realizezi. Automat te vei împotmoli.  

La fel și cu vânătoarea de diplome. Diplomele și titlurile, fiindcă ajung să fie date ușor, ajung să nu mai valoreze mai nimic.  

Ca să contracarezi această împotmolire prin care trec majoritatea căutătorilor din acest domeniu, vă dezvălui cum veți face progrese reale. Acestea vin din tradiția și practica pe care eu personal o fac, dar o puteți aplica și la alte discipline și tradiții.  

1. Nu aștepta momentul ideal să te apuci, fiindcă nu va veni. Apucă-te acum.  

2. Fă-ți ritualurile și rutina zilnică, chiar dacă în ziua respectivă nu ai chef sau dispoziția necesară. La fel ca un călugăr mistic care își face rugăciunile. Acela, poate, în unele zile, nu are deloc dispoziția să se închidă în chilie și să se roage și să facă metanii, dar o face.  

3. Fă-ți însemnările de jurnal. Am mai vorbit despre cele trei jurnale în articolele precedente.  

4. Fii modest. Poate ai învățat ceva, dar, cu cât vei învăța și vei practica mai mult, vei realiza cât de puține știi.  

Să aveți spor în toate,  

Frater Iustin